Eveniment
Bomba medicala: de ce infectarile apar numai la testele de stat?
Zilele trecute, o grupare din Academia de Poliție a emis un fals comunicat de presă, pe care l-a atribuit Sindicatului EUROPOL, pentru a anunța că teza de doctorat a secretarului de stat din Ministerul de Interne Bogdan Despescu este plagiată.
Falsul comunicat de presă ascunde în spatele său un război deschis la nivel înalt în Ministerul de Interne între secretarul de stat Bogdan Despescu și rectorul cu cel mai scurt mandat din istoria Academiei de Poliție, Marius Florin Mihăilă.
- Un fals comunicat de presă, pretins a fi fost emis de Sindicatul EUROPOL, anunța zilele trecute faptul că teza de doctorat a secretarului de stat Bogdan Despescu, nr. 2 din Ministerul de Interne, este plagiată.
- Documentul ascunde în spatele său un război deschis la nivel înalt în Ministerul de Interne între secretarul de stat Bogdan Despescu și rectorul cu cel mai scurt mandat din istoria Academiei de Poliție, Marius Florin Mihăilă.
- Demis de ministrul de Interne Marcel Vela la începutul lunii iunie, la 6 zile după numire, rămas fără funcții și fără sprijin politic – și nemaiavând, practic, nimic de pierdut – Marius Florin Mihăilă, custodele oficial al „eticii academice” din cea mai compromisă instituție de învățământ superior din România, și-a pus toate tunurile, subit, pe teza de doctorat a adjunctului celui care l-a numit și demis.
- Așa se face că secretarul de stat Bogdan Despescu a fost declarat de Mihăilă „plagiator” printr-o procedură incertă din punct de vedere juridic. Pentru conformitate: la 6 ianuarie 2020 demonstram în PressOne, în premieră că Bogdan Despescu și-a plagiat peste 150 de pagini din teza de doctorat. Sesizarea privind teza sa a fost dezgropată de Mihăilă și folosită ca monedă de schimb într-o bătălie personală, fără legătură cu integritatea academică din Academiei de Poliție.
***
E după-amiaza zilei de 20 iulie, ora 18:07. Un scurt semnal sonor mă anunță că am primit un mesaj pe WhatsApp. Mesajul incoming e de la un expeditor al cărui nume nu-l am salvat în agendă.
Mesajul, un document pe care se vede sigla Sindicatului EUROPOL, este urmat de un al doilea, expediat câteva secunde mai târziu: „Va sustinem in continuare! Echipa Europol!”.
Documentul, salvat „Comunicat Sindicatul Europol – BD2.pdf”, face referire la secretarul de stat Bogdan Despescu – în prezent nr. 2 în Ministerul de Interne – despre care am scris în ianuarie 2020 că și-a plagiat teza de doctorat.
Textul comunicatului include o serie de considerații despre „jurnalista Emilia Șercan, […] partenera noastră în combaterea abuzurilor si infracțiunilor comise de factorii de decizie din MAI”; fotografii cu 8 pagini ale unui raport de analiză a sesizării de plagiat la adresa lui Despescu („un alt plagiator ce urmeaza a avea soarta predecesorului sau, [fostul ministru de Interne] Toba Petre”); și promisiunea finală că „in urmatorul comunicat va vom dezvalui implicatiile Francmansoneriei in conducerea Academiei de politie, loja din care face parte actualul rector Andrus Catalin si viitorul sau prorector dar si legaturile acestora cu persoane ce detin functii importante in Ministerul educatie nationale”.
Documentul, care e plin de greșeli de ortografie și de scriere, se încheie cu exclamația „Viitorul ne aparține!” și cu numele lui Cosmin Dorel Andreica, președintele Sindicatului EUROPOL.
L-am contactat imediat pe Andreica pentru a-i cere detalii despre conținutul comunicatului și pentru a-l întreba cum a putut să includă în respectivul document incalificabila idee că un jurnalist de investigație poate fi „partener […] în combaterea abuzurilor si infracțiunilor” pentru vreo instituție publică/ONG (jurnaliștii de investigație nu sunt „partenerii” nimănui).
Andreica s-a arătat uluit. Habar n-avea despre ce-l întrebam. A negat că ar fi emis vreodată vreun comunicat pe tema doctoratului lui Bogdan Despescu și mi-a cerut să verific site-ul sindicatului pentru a vedea că acolo nu e postat documentul pe care îl invoc.
Fapt e că documentul cu siglă, luat de bun și răspândit în acea zi de câteva publicații din țară, e o făcătură: Sindicatul EUROPOL nu și-l asumă – pentru că nu Sindicatul EUROPOL l-a emis, potrivit președintelui acestuia.
Totuși, falsul comunicat conține sau se referă la o serie de date factuale.
Făcătura primită pe WhatsApp este, în fapt, prima ieșire la scenă deschisă dintr-o bătălie subterană pe care Marius Florin Mihăilă, numit în funcția de rector al Academiei de Poliție și demis după doar câteva zile de ministrul Marcel Vela, o duce împotriva conducerii Ministerului Afacerilor Interne (MAI).
Miza expusă public în aceste zile – „Academia de Poliție vs. Despescu” – este, de fapt, un viclean joc de imagine: camarila lui Mihăilă & mentorii săi vs. oricine nu e în camarilă.
Despescu e 100% un plagiator, iar grupul din Academie doar arată în mod public că folosește această vulnerabilitate sistemică drept punct de sprijin pentru a-și lansa contra-atacul.
Iar acest contra-atac n-are nicio legătură cu abaterile de la integritatea academică, acestea reprezentând acum doar pretextul pentru a plăti polițe, având în vedere că Comisia de Etică condusă de Marius Mihăilă nu a pronunțat – între 2017 și vara lui 2020 – nici măcar un singur verdict de plagiat, deși sesizări au existat destule.
Pentru a înțelege culisele războiului de gherilă pe care rețelele de fraudă academică din Academia de Poliție l-au declanșat via Bogdan Despescu împotriva conducerii MAI – care de 8 luni se face că nu vede putreziciunea din instituția care formează viitorii angajați ai Ministerului – e nevoie să derulăm înapoi evenimentele, cu răbdare, până la începutul lunii iunie.
***
3 iunie 2020. Ministrul de Interne Marcel Vela semnează un ordin prin care îl demite din funcție pe rectorul Academiei de Poliție, Marius Florin Mihăilă, pe care tot el îl numise în data de 28 mai.
Cu numai o zi înainte – pe 2 iunie – publicam în exclusivitate, pe PressOne, o serie de dovezi prin care arătam că ministrul de Interne l-a numit în funcție pe Mihăilă, deși acesta era cercetat disciplinar la nivelul Academiei de Poliție, fapt care făcea ilegală numirea sa deoarece Statutul Polițistului interzice, în mod explicit, împuternicirea în funcție a unui polițist anchetat disciplinar.
În același text mai prezentam și alte dovezi ignorate de Vela:
- Mihăilă era cercetat penal pentru patru infracțiuni de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 într-un dosar deschis anul trecut la sesizarea Corpului de Control, trimis la Academie de fostul ministru Carmen Dan, care a constatat multiple nereguli în activitatea acestuia la șefia Comisiei de Etică;
- Mihăilă era protectorul plagiatorilor de la Academia de Poliție, instituție zguduită de scandaluri de plagiat din 2016 încoace, iar din poziția de președinte al Comisiei de Etică începând cu 2017 a emis doar verdicte de neplagiat, unele infirmate ulterior de CNATDCU.
Toate aceste nereguli nu au contat în decizia lui Vela, care l-a numit pe Mihăilă la cererea ministrului Transporturilor Lucian Bode, cu care Mihăilă a fost coleg de liceu la Grupul Școlar „Iuliu Maniu” din Șimleul-Silvaniei, județul Sălaj.
Înainte să fie desemnat rector, Mihăilă fusese împuternicit de două ori succesiv, pentru câte trei luni, la conducerea IPJ Sălaj, tot la recomandarea lui Bode.
Totuși, când am dezvăluit public faptul că Mihăilă a fost împuternicit în mod ilegal nu o dată, ci de două ori, într-o funcție de conducere dintr-o structură a Ministerului de Interne, susținerea politică nu a mai contat.
După ce a semnat ordinul de demitere a lui Mihăilă de la conducerea Academiei de Poliție, Vela a mai semnat un document: o delegare a Corpului de Control al ministrului pentru a verifica împuternicirea lui Marius Florin Mihăilă în funcția de șef al IPJ Sălaj și în cea de rector al Academiei de Poliție.
Trei rectori într-o săptămână
4 iunie 2020. Ora 8:30. Conducerea Academiei de Poliție – decani și șefi de structuri academice sau administrative – este convocată într-o ședință de comandă condusă de secretarul general adjunct al Ministerului de Interne, Giani Nica, și de Valentin Minoiu, directorul Direcției Generale de Resurse Umane.
Cei doi reprezentanți ai Ministerului de Interne veniseră la Academie pentru a-l instala oficial în funcția de rector pe Cătălin Andruș, conferențiar universitar și directorul Colegiului Național pentru Afaceri Interne din instituție.
Numirea nu e surprinzătoare pentru că Andruș lucra deja cu conducerea MAI, fiind detașat în minister de circa 6 luni – după schimbarea guvernării – la Direcția Generală de Resurse Umane.
Cu numai 5 zile înainte, Andruș și Nica conduceau împreună ceremonia formală de prezentare a lui Marius Mihăilă ca rector al Academiei, tot într-o ședință de comandă, pe postul rămas vacant prin expirarea mandatului Veronicăi Stoica.
Acum, Marius Mihăilă se află și el în sală și asistă, la numai șase zile distanță după ce el însuși fusese numit rector, la înscăunarea lui Andruș.
Două ore mai târziu, în Academia de Poliție descinde Corpul de Control pentru a verifica chestiunea cercetării disciplinare a lui Marius Mihăilă.
***
Timp de aproape o lună, Corpul de Control a făcut verificări extinse la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române, al Direcției Generale Management Resurse Umane și al Academiei de Poliție.
Surse din cadrul Ministerului de Interne susțin că în raportul Corpului de Control, finalizat pe data de 1 iulie, sunt cuprinse dovezi zdrobitoare care atestă că Marius Mihăilă știa că este cercetat disciplinar în momentul în care a fost împuternicit șef al IPJ Sălaj, iar mai apoi ca rector al Academiei de Poliție.
O astfel de dovadă ar fi fost descoperită în registrele de la Facultatea de Poliție, unde a fost înregistrat un document care indică faptul că lui Mihăilă i s-a comunicat că e cercetat disciplinar, iar el a luat la cunoștință.
Cu toate acestea, Mihăilă ar fi dat o declarație pe propria răspundere prin care ar fi afirmat că nu are cunoștință despre faptul că este cercetat disciplinar. Completarea unei astfel de declarații face parte din procedura standard atunci când o persoană este împuternicită pe o funcție de conducere.
Din acest motiv, mai susțin aceleași surse, Corpul de Control al ministrului de Interne a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 împotriva lui Mihăilă pentru fals în declarații.
***
9 iunie 2020. Este o zi de marți. Marius Mihăilă, proaspăt demis din funcția de rector, convoacă prima ședință a Comisiei de Etică din Academia de Poliție din acest an.
Rămas în mai puțin de o săptămână – în mod total neașteptat – fără niciuna din cele două funcții în care fusese împuternicit de ministrul Vela, Mihăilă își îndreaptă atenția asupra activității de la Comisia de Etică.
Mihăilă pune în discuție, printre altele, un document primit din partea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) încă din 14 ianuarie 2020.
Este vorba despre o sesizare care privește acuzațiile de plagiat în teza de doctorat a lui Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul de Interne și mâna dreaptă a ministrului Vela – despre care am scris, în exclusivitate, pe PressOne.
Tot atunci, Mihăilă propune formarea unei Comisii de analiză a sesizării în care se include pe sine, dar și pe Andreea Cârciumaru, o apropiată a sa. Cel de-al treilea membru al Comisiei de analiză este un student.
Mihăilă este președintele acestei Comisii de analiză.
***
24 iunie 2020. La două săptămâni după ce Mihăilă a convocat ședința Comisiei de Etică în care s-a decis analiza tezei lui Despescu, noua conducere a Academiei cere clarificări de la Ministerul Educației: avea sau nu Mihăilă dreptul să mai facă parte din comisie având în vedere că – în momentul numirii sale ca rector – își pierduse calitatea de membru?
Adresa scrisă prin care se solicita ministerului un punct de vedere face referire la prevederea din Legea Educației nr. 1/2011 în care se specifică faptul că cei care dețin funcții de conducere într-o universitate nu pot face parte dintr-o comisie de etică.
În plus, chiar Regulamentul Comisiei de Etică a Academiei precizează că un membru al comisiei își pierde de drept calitatea de membru într-o situație de incompatibilitate – de exemplu la instalarea în funcția de rector.
Totuși, conducerea Academiei de Poliție a ezitat să ia o decizie în baza acestor prevederi și a decis să solicite clarificări de la Departamentul Juridic al Ministerului Educației.
Punctul de vedere al ministerului a venit, în scris, în aceeași zi: Marius Mihăilă, cercetat disciplinar și penal încă din 2019 în legătură cu activitatea sa de președinte al Comisiei de Etică, trebuia revalidat ca membru al comisiei de trei instanțe universitare: întâi de Consiliul de Administrație al Academiei, apoi de Senatul Universitar și în final de către rector – o procedură standard prevăzută de Legea Educației pentru desemnarea membrilor comisiilor de etică din toate universitățile.
***
25 iunie 2020. O zi mai târziu, Comisia de Etică se întrunește într-o ședință de lucru pentru a discuta sesizarea privind plagiatul în teza de doctorat a secretarului de stat Bogdan Despescu.
La această întâlnire este invitat să participe și Despescu pentru a-și prezenta punctul de vedere privind acuzația de plagiat.
Multiple surse din Academia de Poliție susțin că Despescu și Mihăilă s-ar fi certat în timpul respectivei ședințe – una foarte tensionată –, fiecare aducându-i reproșuri celuilalt.
Despescu ar fi solicitat un termen pentru a putea formula un punct de vedere scris, iar Mihăilă i-ar fi spus că poate să îi lase acestuia doar 48 de ore la dispoziție, până pe 27 iunie.
Dintr-o sesizare oficială depusă în iulie de Mihăilă la o instituție a statului, pe care am consultat-o recent, reiese că Comisia de analiză a tezei – compusă din Mihăilă, Cârciumaru și un student – a finalizat la 25 iunie raportul de verificare a acuzațiilor de plagiat în teza lui Despescu și că a formulat propunerea de retragere a titlului, ceea ce înseamnă că nu a mai așteptat să vadă punctul de vedere al lui Despescu, care primise termen până la 27 iunie.
***
28 iunie 2020. E trecut binișor de ora 20,00, iar asfințitul soarelui îmbracă totul într-o lumină caldă.
Un Touareg negru, care oprește în fața Academiei de Poliție, tulbură liniștea serii de duminică. Un bărbat îmbrăcat în civil, care ține în mână patru plicuri, coboară din mașină și se îndreaptă către punctul de acces de la poarta universității.
Ofițerul de serviciu, ieșit din gheretă, ia poziția de drepți când îl recunoaște, duce mâna la cap și salută scurt.
Cel care primește salutul este Bogdan Despescu, numărul doi în Ministerul de Interne și cel care conduce din punct de vedere operativ toate structurile Poliției Române.
Despescu îi spune polițistului că vrea să înregistreze cele patru plicuri destinate rectorului Academiei de Poliție, Consiliului de Administrație, Senatului și Comisiei de Etică.
Conținutul plicurilor este identic și reprezintă o plângere a lui Despescu la adresa lui Mihăilă și a Comisiei de Etică.
În cele cinci pagini ale documentului, secretarul de stat susține că a fost invitat la Comisia de Etică pentru a-și prezenta punctul de vedere, dar că nu a putut ajunge mai devreme de 25 iunie.
În documentul trimis tuturor structurilor de conducere din Academia de Poliție, secretarul de stat reclamă 5 chestiuni punctuale:
- Marius Mihăilă și-a depășit atribuțiile deoarece și-a pierdut de drept calitatea de membru al Comisiei de Etică în momentul în care a fost numit rector al Academiei de Poliție, având în vedere incompatibilitatea dintre funcția de rector și statutul de membru în Comisia de Etică. Acest lucru sugerează faptul că Despescu cunoștea dilemele din interiorul Academiei referitoare la calitatea de membru al Comisiei de Etică a lui Mihăilă;
- Marius Mihăilă ar fi trebuit să se recuze, deoarece a fost subordonatul său direct ca șef al IPJ Sălaj, având în vedere că Despescu este cel care are în directa sa subordine toate structurile Ministerului de Interne. Mai mult, Mihăilă nu ar fi trebuit să se pronunțe în cazul său deoarece a fost împuternicit la IPJ Sălaj cu avizul său direct, iar în numeroase videoconferințe cu toți șefii de inspectorate din țară Despescu i-a atras atenția asupra mai multor nereguli manageriale;
- Mihăilă nu a respectat procedura de invitare a sa la Academia de Poliție, deoarece în data de 25 iunie a fost invitat în fața Comisiei de Etică și nu în fața Comisiei de analiză, cea care s-a ocupat de analizarea tezei lui. Totuși, Regulamentul Comisie de Etică lasă posibilitatea ambelor structuri de a desfășura „activitățile pe care le consideră oportune pentru colectarea de informații necesare în vederea analizării și soluționării sesizării în cauză”. Despescu mai reclamă că Mihăilă s-a antepronunțat la întâlnirea din data de 25 iunie, când i-a spus că a plagiat dintr-un articol semnat de Mihail Petrică Marcoci, fostul prorector al Academiei;
- nu există o bază legală pentru termenul de doar 48 de ore primit de Despescu pentru a-și prezenta în scris un punct de vedere, prelungit ulterior cu încă 36 de ore;
- nu i s-a adus la cunoștință conținutul sesizării pentru a formula un punct de vedere față de acuzațiile aduse.
***
1 iulie 2020. Ora 07:59. Primesc pe WhatsApp, de la un expeditor pe care nu-l am în agenda telefonică, un mesaj.
Mesajul face referire la teza de doctorat plagiată a secretarului de stat Bogdan Despescu.
„Având în vedere preocuparea dumneavoastră pentru demascarea imposturii academice credem că trebuie să știți că secretarul de stat Despescu B. a fost deja declarat plagiator de comisia din Academia de Poliție și trimis ca infractor la Parchet”.

„Credem” îmi aduce aminte instantaneu de mesajul de amenințare cu moartea primit pe aprilie 2019, la doar trei săptămâni după ce am publicat un articol intitulat „Rectorul Academiei de Poliţie a plagiat peste două treimi din teza sa de doctorat”. În acel mesaj de amenințare era folosit tot un plural: „trimitem”.
În mesajul abia primit, pentru a susține cele afirmate, expeditorul a atașat o poză după ceea ce pare ar fi antetul unei plângeri adresate Parchetului General și un scurt fragment din conținutul acesteia, în care Bogdan Despescu este reclamat nu numai pentru plagiat, ci și pentru încasarea sporurilor salariale aferente deținerii titlului de doctor, fapt pe care l-am dezvăluit în aceeași anchetă din ianuarie.
Același expeditor mai susține, în succesiunea de mesaje trimise, că secretarul de stat Bogdan Despescu „dorește să împiedice CNATDCU și Comisia de Etică a Academiei să-i cerceteze teza și să stabilească un verdict”.
La momentul la care era făcută această afirmație, Comisia de analiză finalizase – așa cum aveam să aflu câteva săptămâni mai târziu – încă din data de 24 iunie raportul în cazul tezei lui Bogdan Despescu și propusese retragerea titlului de doctor deținut de acesta.
Ultimul mesaj primit de la misteriosul expeditor a fost la ora 8:28, după care s-a instalat tăcerea.

1 iulie 2020. Ora 10:00. După doar o oră și jumătate de la seria de mesaje venite pe WhatsApp, la Academia de Poliție începe ședința Senatului Universitar.
Pe ordinea de zi se regăsește un punct referitor la revalidarea lui Marius Florin Mihăilă în calitatea de membru al Comisiei de Etică.
Cu patru zile înainte, pe 26 iunie 2020, Consiliul de Administrație al Academiei de Poliție – din care fac parte toți decanii, dar și șefii de direcții și structuri administrative din Academia de Poliție – votase cu majoritate în favoarea revalidării acestuia.
Următorul for de decizie solicitat să se exprime, conform legislației, era Senatul Academiei.
Mai întâi, Senatul a decis ca pentru acest punct să fie exprimat un vot secret de către cei 21 de membri prezenți.
În final, votul a fost împotriva revalidării lui Mihăilă, care nu a mai fost astfel reconfirmat în calitatea de membru al Comisiei de Etică.
*
1 iulie 2020. Ora 13:41. Ședința Senatului Universitar se încheiase cu aproape o oră mai devreme.
De la numărul de la care primisem de dimineață mesajele despre decizia de plagiat în cazul tezei lui Bogdan Despescu încep să curgă, din nou, o serie de mesaje.
„Raportul comisiei există la dosarul cauzei.”
„Sunteți parte în dosar.”
„Aveți dreptul să îl cereți.”
„Puteți să faceți o solicitare pe email sau puteți să veniți personal să studiați raportul.”
„La Comisia de Etică la Academia de Poliție.”
„Programul este până la 15,30”.
„Este un drept al dumneavoastră.”
La răspunsurile mele că nu sunt „parte în dosar” și că nu am de ce să mă încred în mesajele binevoitoare ale unui necunoscut, răspunsul vine sec:
„Între timp sunt și alți jurnaliști interesați”.
Conversația se încheie cu răspunsul meu, în care-i spun interlocutorului necunoscut că nu voi da curs la presiunile pe care le face pentru a mă determina să obțin anumite informații conform unui scenariu prestabilit de acesta.

La scurt timp, numărul de telefon devine inactiv, semn că utilizatorul fie a scos sim-ul cartelei din telefon, fie a închis aparatul.
***
6 iulie 2020. Întrunită în ședință de lucru, Comisia de Etică a Academiei de Poliție constată faptul că Marius Florin Mihăilă și-a pierdut, în urma deciziei Senatului, calitatea de membru.
Funcția de președinte al Comisiei este preluată de mâna dreaptă a lui Mihăilă, Andreea Cârciumaru.
***
20 iulie 2020. Ora 18:07. De la numărul de telefon de la care am primit suita de mesaje în data de 1 iulie – ziua în care Marius Mihăilă nu a mai fost revalidat în calitatea de membru al Comisiei de Etică – primesc un comunicat de presă și un scurt mesaj:
„Vă susținem în continuare! Echipa Europol!”.
E vorba de mesajul prezentat, pe scurt, la începutul acestui articol.
În comunicatul atașat este inserată o copie fotografiată a unui raport de analiză privind sesizarea Comisiei de Etică de către CNATDCU – prin Direcția Generală de Învățământ Universitar din Ministerul Educației – cu privire la acuzațiile de plagiat în teza secretarului de stat Bogdan Despescu.
În raport, care este asumat doar de o comisie de analiză, nu și de Comisia de Etică a Academiei, se precizează că 3.060 de rânduri din cele 12.420 ale tezei lui Despescu sunt „100% similare cu paragrafe din terțe lucrări”, ceea ce reprezintă un procent de 24,6% de rânduri din totalul lucrării.
Prin respectivul raport, Comisia de analiză propune retragerea titlului de doctor deținut de Bogdan Despescu.
Comunicatul în care apare inserat acest raport are sigla Sindicatului Polițiștilor EUROPOL, iar la final este semnat de președintele acestuia, Cosmin Dorel Andreica.
Total atipic pentru un comunicat de presă, documentul conține o serie de date factuale, dar și multe insinuări și informații neprobate.
Datele factuale sunt cele referitoare la prezența secretarului de stat Bogdan Despescu în fața Comisiei de Etică a Academiei de Poliție, despre care dețineam date certe.
Informațiile neprobate se referă la faptul că rectorul Cătălin Andruș „a inițiat demersuri de blocare a comisiei de analiză a tezei de doctorat” a lui Despescu.
Insinuările se referă la apartenența la masonerie a actualului rector Cătălin Andruș și „a viitorului său prorector”, dar și „legăturile acestora cu persoane ce dețin funcții importante în conducerea Ministerului Educației”.
În comunicat sunt și eu invocată de trei ori, inclusiv ca „partenera noastră (a Sindicatului EUROPOL – n.m.) în combaterea abuzurilor și infracțiunilor comise de factorii de decizie din MAI”.
***
Cosmin Dorel Andreica, președintele Sindicatului EUROPOL, susține că respectivul comunicat nu aparține sindicatului, nu a fost emis de sindicat sau de vreun membru al acestuia și nici nu apare postat pe site-ul organizației, acolo unde se regăsesc toate luările oficiale de poziție.
Andreica a mai precizat că va depune o plângere penală pentru că numele și sigla EUROPOL au fost folosite în mod ilegal de persoane necunoscute.
Cine a avut interes, în aceste condiții, să se folosească de imaginea Sindicatului EUROPOL pentru a strecura în presă un raport în care se precizează că teza secretarului de stat Bogdan Despescu este plagiată și în care se propune retragerea titlului de doctor?
În cele 5 luni de mandat ale lui Marius Florin Mihăilă ca șef al IPJ Sălaj, Sindicatul EUROPOL a fost extrem de critic la adresa acestuia.
Într-o declarație primită de la Sindicatul EUROPOL, publicată în articolul care a dus la demiterea lui Mihăilă, reprezentanții acestuia susțineau că au adunat 10 sesizări împotriva lui Mihăilă după numai 5 luni de mandat la conducerea IPJ Sălaj, sesizări care au fost înaintate la Poliția Română și la Corpul de Control al ministrului.
Raportul
Două ar fi elementele care arată că raportul Comisiei de analiză a tezei lui Despescu este unul emis în interiorul Academie de Poliție:
- are un număr de înregistrare eliberat de Registratura instituției;
- este semnat de Marius Mihăilă în calitate de președinte al Comisiei de analiză.
Fotografiile după raportul Comisiei de analiză incluse în pretinsul comunicat al Sindicatului EUROPOL relevă un detaliu foarte semnificativ.
Data de înregistrare la registratura oficială a Academiei de Poliție, care apare pe prima pagină, este 24.06.2020, ceea ce înseamnă că documentul a fost înregistrat cu o zi înainte ca Despescu să dea curs invitației Comisiei de Etică, unde avea să i se solicite un punct de vedere cu privire la acuzația de plagiat împotriva sa.

La acea întâlnire Despescu a obținut un termen de redactare a punctului de vedere până la 27 iunie, prelungit ulterior până la 29 iunie.
Totuși, este neclar dacă respectivul raport e în măsură să producă efecte juridice din mai multe motive.
- Raportul a fost realizat de o Comisie de analiză stabilită de Comisia de Etică a Academiei de Poliție în data de 9 iunie 2020.
Teoretic, în acel moment, Marius Florin Mihăilă nu mai avea calitatea de membru al Comisiei de Etică și implicit pe cea de președinte al acesteia, deoarece intervenise situația de incompatibilitate între poziția de rector și cea de membru al Comisiei de Etică încă din data de 28 mai.
Totuși, invalidarea de facto a lui Mihăilă din calitatea de membru al Comisiei de Etică s-a produs abia în data de 1 iulie 2020, când Senatul nu l-a mai reconfirmat.
Din acest motiv nu e clar dacă acțiunile întreprinse de Comisia de Etică în luna iunie sunt legale sau sunt lovite de nulitate.
- În cazul tezei secretarului de stat Bogdan Despescu există doar un raport al Comisiei de analiză, care propune retragerea titlului de doctor, dar acesta nu este validat printr-o decizie a Comisiei de Etică.
Regulamentul Comisiei de Etică precizează clar pașii pentru emiterea unei decizii de plagiat: după realizarea raportului Comisiei de analiză, aceasta este înaintat Departamentului juridic, care trebuie să îl valideze, iar apoi Comisia de Etică aprobă sau respinge raportul Comisiei de analiză și emite o decizie. Ulterior, decizia trebuie aprobată de rectorul instituției.
În trecut, atunci când Comisia de Etică a fost solicitată să se exprime pe unele sesizări de plagiat, verdictul final a fost emis și asumat de Comisia de Etică și publicat pe site-ul Academiei.
Așa s-a întâmplat în cazul tezei fostului rector al Academiei de Poliție, Adrian Iacob, sau în cea a șefului Direcției Generale Anticorupție din Ministerul de Interne, Cătălin Alexandru Ioniță.

De altfel, într-un răspuns primit în data de 22 iulie de la Biroul de Presă al Academiei de Poliție, se precizează că „până la acest moment nu a fost adoptată o decizie/hotărâre în cazul privind analizarea tezei de doctorat a domnului chestor șef de poliție Bogdan Despescu”.
Academia de Poliție a refuzat, însă, să exprime o poziție oficială referitoare la raportul Comisiei de analiză, care a fost preluat de două publicații, și în care se susține că teza lui Despescu este plagiată și se propune retragerea titlului de doctor.
Deși am cerut să explice dacă respectivul raport reprezintă un document oficial, emis în mod legal în interiorul Academiei de Poliție, Biroul de Presă s-a limitat la a susține că „nu se poate pronunța asupra comunicatului având în vedere faptul că EUROPOL, indicat ca fiind emitentul informației, nu își asumă vehicularea și veridicitatea acestuia”.

Surse din interiorul Academiei de Poliție susțin că raportul Comisiei de analiză a fost transmis Departamentului Juridic al instituției pentru avizare în data de 6 iulie, însă există ezitări cu privire la o anumită acțiune referitoare la acest act tocmai pentru că situația lui Mihăilă din luna iunie în raport cu Comisia de Etică nu este tranșată. Cert este doar că el nu mai e membru al Comisiei de Etică din data de 1 iulie.
***
În raportul Comisiei de analiză se mai precizează faptul că un articol semnat de Mihail Petrică Marcoci, fostul prorector al Academiei de Poliție, este preluat în integralitatea sa, „dar nu este citat nici în notele de subsol și nici nu este menționat la capitolul Bibliografie, ceea ce înseamnă că domnul Despescu Bogdan a preluat, fraudulos, cu intenția vădită de a își însuși produsul muncii de creație a altcuiva și a urmărit să se prezinte ca autor al acelui text”.
Teza lui Despescu este plagiată, așa cum am demonstrat încă din luna ianuarie, însă o grupare adunată acum în jurul lui Mihăilă încearcă să speculeze această vulnerabilitate a numărului doi din Ministerul de Interne pentru a se răzbuna pentru demiterea lui Mihăilă din funcția de rector după numai 6 zile, fapt ce a însemnat pierderea puterii și influenței pentru cei care încearcă cu tot dinadinsul să apere plagiatele și profesorii plagiatori din Academie.
OLYMPUS DIGITAL CAMERA
În document se mai spune că, din acest motiv, Comisia se vede nevoită „să supună aceste aspecte posibil de natură penală atenției organelor de Parchet competente”.
Totuși, Comisia de analiză ignoră toate celelalte situații în care constată că Despescu a plagiat, care însumează un procent de 24,6% de rânduri din totalul lucrării, și pe care nu le ia considerare în plângerea formulată către Parchet.
Mihăilă i-a succedat în 2017 lui Marcoci la conducerea Comisiei de Etică.
Surse multiple din Academia de Poliție susțin că acesta are o relație strânsă cu foștii șefi ai instituției – prorectorul Marcoci și rectorul Adrian Iacob, care și-au pierdut funcțiile în 2019, când au fost puși sub urmărire penală pentru instigare la șantaj în dosarul amenințării mele cu moartea.
De altfel, în mandatul celor doi, Mihăilă, din poziția de președinte al Comisiei de Etică, a emis numai verdicte de neplagiat și a refuzat să verifice tezele cu coeficienți mari de similitudine depistate de Școala Doctorală a instituției.
Printre cei care au primit verdicte de neplagiat se numără chiar fostul rector Adrian Iacob, căruia CNATDCU i-a retras, în final, titlul de doctor anul acesta.
În cazul articolului plagiat de Despescu de la Marcoci, dacă acesta din urmă va reclama că i-a fost încălcat dreptul de autor, potrivit legislației în vigoare, Despescu riscă o pedeapsă de la 6 luni la 3 ani închisoare sau amendă.
***
Purtătorul de cuvânt al Parchetului General, Alexandru Ionescu a confirmat faptul că instituția are înregistrat un dosar care vizează o situație de încălcare a dreptului de proprietate intelectuală în teza secretarului de stat Bogdan Despescu.
Plângerea a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București în data de 29 iunie, dosarul fiind preluat și înregistrat la Secția de Urmărire Penală și Criminalistică din cadrul Parchetului General în data de 20 iulie.
Faptul că doar situația de încălcare a proprietății intelectuale în cazul articolului lui Mihail Petrică Marcoci a fost reclamată la Parchetul General, îi creează fostului prorector al Academiei de Poliție un avantaj în raport cu numărul 2 din Ministerul de Interne.
În acest moment, Marcoci – care este judecat sub control judiciar în dosarul în care am fost amenințată cu moartea – nu are voie să predea în sediul Academiei de Poliție din Băneasa și nici măcar să intre în spațiul respectiv, mai dezvaluie Emilia Sercan. (P.D.).
Eveniment
Proiecție specială a comediei despre relații „În pielea mea” la Pitești, în prezența actorilor Oana Gherman, Vlad Gherman, Ioana Ginghină, pe 17 februarie
Spectatorii din Pitești sunt invitați pe 17 februarie la o întâlnire specială cu o parte din membrii echipei comediei „În pielea mea”: Oana Gherman, Vlad Gherman, Ioana Ginghină. Evenimentul va avea loc la Cinema City Vivo! Pitești de la ora 18:30. Proiecția filmului va începe la ora 19:00 și va fi urmată de o discuție cu actorii.
O comedie savuroasă despre un „schimb de roluri” pe care patru cupluri îl acceptă pe durata unui weekend, ce se dovedește un mod haios prin care protagoniștii reușesc să-și cunoască mai bine partenerii și să renunțe la orgolii și preconcepții, „În pielea mea” propune o experiență de cinema relaxantă și amuzantă.
TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Mai multe detalii: inpieleamea.ro
Reprezentativă pentru modul în care majoritatea tinerilor se raportează la relațiile de cuplu, comedia „În pielea mea” îi reunește în distribuție pe Ioana State, George Tănase, Sergiu Costache, Oana Gherman, Vlad Gherman, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, alături de Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane și alții.
Regizorul și scenaristul Paul Decu, absolvent al Facultății de Teatru UNATC „I.L.Caragiale” și al masteratului în regie de film de la MetFilm School Londra, a colaborat la realizarea primului său lungmetraj cu o echipă de profesioniști din care fac parte Adrian Pădurețu (imagine), Bogdan Ivanovici (sunet), Anca Miron (scenografie), Francisca Vass (costume).
O comedie actuală și colorată, filmul „În pielea mea” are premiera națională pe 10 februarie, distribuit de T.R.I.B.E. Films.
Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film și declarații din partea actorilor sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.
„În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES.
Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS; Producător executiv: Adela Mara.
Manager producție: Iulia Cezara Roșu.
Casting: ELEPHANT MEDIA.
Realizat cu sprijinul:
Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON
Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.
Partener social: Asociația „România Zâmbește”.
Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/
Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA
Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.
Eveniment
Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă
Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400 de spectatori cu aplauze, râsete și bucurie.
Numeroase vedete și influenceri au fost alături de actorii George Tănase, Ioana State, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Ioana Ginghină, Mihai Găinușă, Daria Jane, Cătălin Coșarcă și Toto Dumitrescu.
„Este o comedie care nu urmărește tiparele ultimelor comedii lansate în ultimul timp la noi. Filmul are o narațiune jucăușă cu personaje construite în jurul unei tematici aprins dezbătută în societatea de astăzi. Filmul nu conține înjurături și este bazat pe situații inspirate din viața reală.”, spune regizorul Paul Decu.
Echipa filmului „În pielea mea”, scris și regizat de Paul Decu, propune spectatorilor o abordare amuzantă a unei situații des întâlnite în micile certuri dintr-un cuplu: pentru cine e mai greu/ mai ușor. În urma unei provocări pe care patru cupluri de prieteni o duc la bun sfârșit, după multe peripeții, într-un weekend, personajele ajung să câștige o altă viziune despre relațiile lor, lăsând deoparte presupunerile, orgoliile și preconcepțiile, pentru a încerca să comunice mai bine între ei.

Cu râs pe săturate, surprize și personaje pline de viață, comedia independentă „În pielea mea” intră în cinematografele din toată țara din 10 februarie.
Spectatorilor li s-a pregătit o surpriză pentru data de 12 februarie: o seară specială „Date Night” organizată în mai multe cinematografe din rețeaua Cinema City unde toți cei care cumpără un bilet la comedia „În pielea mea” vor primi un premiu garantat din partea Avon.
Până pe 23 februarie, toți spectatorii din țară care și-au cumpărat bilet la filmul „În pielea mea” se pot înscrie în cursa pentru un iPhone 17 Pro Max, încărcând dovada achiziției biletului la cinema în formularul dedicat concursului, premiul fiind oferit prin tragere la sorți pe 24 februarie.
După proiecțiile speciale din Arad, Timișoara, Alba Iulia, Sibiu, Brașov, Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, cu săli pline, multe aplauze, râsete și discuții îndelungate cu spectatorii curioși și încântați de poveste și de prestațiile actorilor, caravana „În pielea mea” continuă în mai multe orașe.
Pe 11 februarie va avea loc proiecția specială „În pielea mea” de la Cinema City din City Park Constanța, de la 18:30, unde regizorul Paul Decu și actrița Azaleea Necula, originari din Constanța și împrejurimi, vor prezenta filmul alături de colegii lor Ioana State, Alexandra Răduță și Gabriel Vatavu.
Cinema City Shopping City Galați invită spectatorii pe 12 februarie de la 18:30 la întâlnirea cu actrițele Ioana State și Azaleea Necula și regizorul Paul Decu.
Pe 13 februarie la ora 18:30, spectatorii din Iași sunt invitați la proiecția specială din Cinema City Iulius Mall, alături de regizorul Paul Decu și de actorii Gabriel Vatavu, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță.
De „Ziua Îndrăgostiților”, pe 14 februarie, în Cinema City Iulius Mall Suceava, de la 18:30, spectatorii sunt invitați la film alături de regizorul Paul Decu și de actorii Sergiu Costache, Vlad si Oana Gherman, Alexandra Răduță.
Cineplexx Băneasa Shopping City București găzduiește o proiecție specială în prezența întregii echipe pe 15 februarie, de la 17:30.
În Craiova, regizorul Paul Decu și actorii Sergiu Costache, Azaleea Necula și Oana Gherman vor ajunge la cinematograful Inspire VIP Electroputere Mall pe 16 februarie de la ora 18:00.
Actorii Vlad Gherman, Oana Gherman și Ioana Ginghină vin la întâlnirea cu publicul din Cinema City Vivo! Pitești pe 17 februarie, de la 18:30 și vor participa la o discuție după proiecție, alături de regizorul Paul Decu.
Caravana „În pielea mea” ajunge la Cinema City Shopping City Ploiești, pe 18 februarie, de la 18:30, la proiecția specială introdusă de regizorul Paul Decu, alături de actorii Ioana State, Vlad și Oana Gherman, Azaleea Necula și Gabriel Vatavu.
O comedie actuală și spumoasă, filmul „În pielea mea” este distribuit de T.R.I.B.E. Films.
TRAILER: https://bit.ly/InPieleaMea
Site oficial: inpieleamea.ro
Mai multe detalii, imagini de la filmări, fragmente din film, declarații din partea actorilor și informații despre concursuri sunt disponibile pe paginile social media ale filmului de Facebook, Instagram, TikTok.
Adrian Pădurețu semnează imaginea filmului. De sunet s-a ocupat Bogdan Ivanovici, de scenografie Anca Miron, iar de costume Francisca Vass.
„În Pielea Mea” este un film produs de: CB MOTION PICTURES.
Producător asociat: MAGNETIC MEDIA PRODUCTIONS
Producător: Claudiu Boboc
Producător executiv: Adela Mara
Manager producție: Iulia Cezara Roșu
Casting: ELEPHANT MEDIA
Realizat cu sprijinul:
Co-finanțatori: C&C HOUSE RESIDENCE, S&I BEST CORPORATION WEB DESIGN, CLIMA FREON
Sponsori: CLINICA RMN TINERETULUI; CLINICA IMAMED; OMV PETROM; MIKO BEAUTY PALACE; ȘERBAN & ASOCIAȚII; ESTEEM BODY SCULPT & SPA; PIZZERIA VOLARE; MERLIN’S; DOWNTOWN FITNESS MATEI BASARAB; THE COFFEE HOUSE; CLAUMAR PESCAR; UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI
Parteneri: AUTO ITALIA IMPEX SRL; KGM BUCUREȘTI – SMT PALLADY; RAZELM LUXURY RESORT – JURILOVCA; SCEMTOVICI & BENOWITZ GALLERY; CREATIVE AVOCADOS; ALCHEMICO.
Partener social: Asociația „România Zâmbește”.
Distribuitor: T.R.I.B.E. Films.
www.facebook.com/TribeFilms.ro – www.instagram.com/tribefilms.ro/
Partener media principal: VIRGIN RADIO ROMANIA
Parteneri media: CineFan, News.ro, Zile și Nopți, Cinemap, Revista FILM, Playtech, Happ.ro, Cinefilia, Daily Magazine, Filme-carti, MovieNews, The Movienator, Munteanu.
Cultură
Buchetele de flori în formă neobișnuită: rotund, triunghi, inel?
De ce ne atrag formele, chiar și atunci când ținem flori în mână
Într-un fel, florile au fost mereu despre formă, chiar dacă noi le spunem culoare, miros, gest, surpriză. Când eram mică, mă uitam la buchețelele puse pe masa din bucătărie, în vazele acelea de sticlă, și aveam impresia că ele își aleg singure locul. Nu stăteau niciodată perfect, se aplecau într-o parte, unele își căutau lumina, altele parcă își căutau companie. Abia mai târziu am înțeles că tocmai asta e frumusețea, faptul că, deși vorbim despre aranjamente, totul rămâne un pic viu și imprevizibil.
Formele neobișnuite, rotund, triunghi, inel, sunt felul în care lumea florilor a început să vorbească mai direct cu ochiul nostru modern. Trăim printre ecrane, icoane, pictograme, interfețe. Ne plac lucrurile care au contur, care pot fi recunoscute repede. Și totuși, când cineva îți întinde flori, nu vrei să fie doar o imagine bună pentru o poză. Vrei să simți că e un gând pus în mâinile tale. Forma poate face exact asta: să transforme un gest simplu într-un mesaj mai clar.
Dar să spun ceva din capul locului: nu există o formă corectă. Sunt doar forme care se potrivesc mai bine cu un moment, cu o persoană, cu un loc. Uneori, o alegi din instinct. Alteori, pentru că rochia are un anume croi și, dacă te uiți în oglindă, îți dai seama că un aranjament rotund îți înmoaie linia umerilor. Sau poate pentru că masa e lungă și îngustă și un triunghi vertical ar aduce un pic de energie, un pic de direcție. Știi cum e, în viața reală, nu ne trezim dimineața cu un manual de estetică în mână.
Rotundul: clasicul care nu se termină, doar se reinventează
Rotundul e, probabil, forma cu cea mai lungă poveste în florărie, măcar în felul în care îl recunoaștem azi. E familiar, e blând, e „ca acasă” pentru ochi. Când spui rotund, îți vine în minte un ansamblu compact, cu flori așezate astfel încât să se susțină una pe alta, fără colțuri, fără vârfuri care fug. E genul de formă care pare simplă, dar tocmai de asta cere atenție, pentru că orice mic dezechilibru se vede imediat.
Ce înseamnă, de fapt, un rotund reușit
Un rotund reușit nu e o sferă rigidă. Nu e o minge de flori, ca un obiect din vitrină. E mai degrabă o conversație între proporții. Ai centrul, care atrage privirea, apoi o zonă de trecere, unde florile fac legătura, și apoi marginea, care spune cât de „aerisit” sau cât de „plin” e totul. Dacă marginea e prea tăiată, pare ca un tort decorat mecanic. Dacă e prea dezordonată, rotundul se pierde și devine doar o adunare de tulpini.
Aici intervine o mică lecție pe care o înveți, de obicei, când ții ceva în mână și simți că e prea greu sau prea instabil. Rotundul trebuie să fie echilibrat și în greutate, nu doar în imagine. Florile cu cap mare, ca hortensia sau bujorul, îți dau volum repede, dar îți cer și o structură bună. Florile cu tulpină lungă și flexibilă, ca laleaua, îți dau mișcare, dar dacă exagerezi, îți „sparg” conturul.
Rotundul și emoția pe care o poartă
Rotundul transmite, de obicei, siguranță. E forma pe care o alegi când vrei să spui: sunt aici, îmi pasă, nu vreau să complic lucrurile. O oferi ușor, o primești ușor, o pui într-o vază fără să te stresezi prea tare. În mod ciudat, deși e clasic, rotundul poate fi și modern, dacă îl construiești cu spații mici de respirație, cu texturi diferite, cu frunze care nu sunt doar fundal, ci parte din poveste.
Rotundul e minunat pentru momentele în care vrei să rămâi aproape de terenul sigur, dar să aduci un detaliu care să spună ceva despre tine. De pildă, o singură pată de culoare neobișnuită, un ton de cărămiziu într-un ansamblu alb, sau un verde prăfuit care schimbă complet atmosfera.
Rotundul ca obiect, nu doar ca simbol
Practic vorbind, forma rotundă e prietenoasă cu transportul și cu viața de zi cu zi. Încap mai ușor în ambalaj, se protejează mai ușor. Dacă e un dar care trebuie să ajungă într-un birou, într-un apartament mic, într-un loc unde nimeni nu vrea să facă pe floristul în pauza de prânz, rotundul e o alegere inteligentă. În plus, are o calitate discretă: nu cere un spațiu special ca să arate bine. Îl pui pe masă și deja funcționează.
Triunghiul: energie, direcție, un pic de îndrăzneală
Triunghiul e forma care îți spune că cineva a avut un gând mai clar decât „să fie frumos”. Triunghiul are vârf, are bază, are direcție. E ca o propoziție care începe cu un verb. Simți o intenție. Și da, poate părea intimidant, pentru că un triunghi prost făcut arată rigid, ca un decor de scenă dintr-o piesă veche. Dar un triunghi bine gândit e surprinzător de viu.
Cum arată un triunghi modern
În florărie, triunghiul nu trebuie să fie „trasat” cu rigla. De fapt, dacă îl vezi prea clar, ceva s-a întâmplat. Un triunghi modern sugerează forma, nu o desenează agresiv. Se joacă cu înălțimi diferite ale tulpinilor, cu un punct de accent sus, cu o bază mai densă sau mai stabilă, iar între ele lasă spații mici, ca niște pauze. Asta îl face să pară natural.
Triunghiul funcționează foarte bine cu flori care au tulpini elegante și capete nu foarte grele. Delphinium, snapdragon, lisianthus, chiar și anumite crenguțe cu flori mici pot ridica vârful fără să apese. La bază, florile mai rotunde, mai pline, îl țin pe loc, ca și cum i-ar spune: poți să visezi sus, dar ai nevoie de rădăcini.
Ce spune despre persoana care îl alege
Dacă rotundul e confortabil, triunghiul e un pas spre expresie. E forma potrivită când vrei să exprimi energie, curaj, un soi de optimism activ. Îl văd adesea ca pe o formă care se potrivește cu începuturile: începutul unui job, începutul unui proiect, o mutare într-o casă nouă. Triunghiul pare să se ridice dintr-un punct și să se ducă în sus, și asta, fără să vrei, îți dă o senzație de mișcare.
Într-o cameră, un triunghi floral poate „desena” și el spațiul. Dacă ai o masă joasă, un triunghi înalt o face să pară mai importantă. Dacă ai o încăpere cu tavan înalt și ai impresia că totul e puțin gol, un triunghi vertical umple acel gol fără să fie masiv. E o soluție estetică, dar e și un mic truc de interior.
Detaliile care pot strica totul, dacă nu ești atent
Triunghiul cere atenție la un lucru pe care lumea îl ignoră de multe ori: linia de privire. Dacă îl pui pe o masă unde oamenii stau și vorbesc, și triunghiul are vârful prea înalt, devine un zid. Dacă e prea compact, pare un obiect decorativ, nu un gest. Dacă e prea „gol”, pare că lipsește ceva. Când e echilibrat, însă, creează acel sentiment plăcut că totul are locul lui, dar nimic nu e forțat.
Inelul: forma care se poartă ca o amintire
Forma de inel e, pentru mine, cea mai emoționantă dintre toate. Poate pentru că inelul nu e doar o formă geometrică. E un simbol pe care îl purtăm pe corp, e ceva ce promite continuitate. Și, în același timp, e o formă care cere un alt fel de relație cu florile: nu le mai privești doar din față, le privești în jur, le lași să te înconjoare.
De la coroniță la cerc contemporan
Când spui inel floral, unii oameni se gândesc imediat la coronițe, la tradiții, la sărbători de vară, la mirese cu flori în păr. E o asociere frumoasă și adevărată, dar inelul modern poate fi mult mai mult decât atât. Poate fi o formă de centru de masă, o formă de decor pentru ușă, o formă de aranjament care stă pe un suport și creează un gol intenționat în mijloc, ca un cadru.
Golul din mijloc e partea cea mai interesantă, pentru că îl obligă pe privitor să completeze. Într-un fel, îi face loc și persoanei care primește. Nu e doar un obiect care ocupă spațiu. E o formă care invită.
Cum se construiește și de ce contează asta
Inelul e, tehnic, mai dificil decât pare. Are nevoie de bază. Uneori e un suport de sârmă, alteori e o structură de burete floral, alteori e o combinație. Trebuie să fie stabil, pentru că altfel, în momentul în care îl ridici, se deformează și totul se duce într-o parte. Și mai e ceva: inelul nu se susține din interior ca rotundul. Rotundul poate fi compact și se ține în sine. Inelul are un gol, iar asta înseamnă că distribuția greutății trebuie gândită aproape ca la o brățară.
Mai e și ideea de ritm. Pe un cerc, dacă pui flori identice la distanțe egale, obții ceva foarte uniform, dar și puțin rece. Dacă pui totul într-o parte, obții un cerc dezechilibrat care pare greșit. Un inel reușit are densitate variabilă, cu zone mai pline și zone mai aerisite, dar păstrează senzația de continuitate.
Când e potrivit un inel
Inelul se potrivește perfect pentru evenimente care au o încărcătură de legătură, de apartenență. Aniversări, logodne, nunți, dar și întâlniri de familie care nu sunt neapărat oficiale. Și, uneori, inelul e potrivit și pentru momente de comemorare, pentru că cercul sugerează un fel de întoarcere, un fel de amintire care nu dispare, doar își schimbă forma.
Aici, sincer, depinde mult de gustul celui care primește. Unii oameni iubesc simbolurile. Alții se simt sufocați de ele. E important să nu proiectezi prea mult. Dacă persoana e genul care preferă simplitatea, un inel mic, delicat, cu verdeață și câteva flori de accent, poate fi mult mai puternic decât un cerc mare și dramatic.
Formele acestea nu sunt doar „trend”, sunt limbaje
E ușor să spui: formele neobișnuite sunt o modă. Și da, sigur, rețelele sociale au împins mult estetica asta în față. Dar nu e doar atât. Când alegi rotund, triunghi sau inel, alegi un limbaj. Rotundul spune armonie și apropiere, triunghiul spune direcție și energie, inelul spune continuitate și intimitate. Nu trebuie să crezi în simboluri ca într-o religie, dar e greu să nu simți ceva când le vezi.
Și mai e un motiv pentru care formele au devenit mai importante: trăim într-o perioadă în care oamenii își personalizează gesturile. Mesajul pe o panglică, culoarea care are o poveste, floarea care amintește de o bunică sau de o primă întâlnire. Forma vine peste toate acestea ca un cadru.
Dacă ai nevoie de un punct de pornire, când vrei să te uiți la opțiuni și să îți faci o idee despre stiluri, culori și compoziții, îți poate fi util să răsfoiești buchet de flori și să vezi ce te atrage instinctiv. Uneori instinctul e mai deștept decât toate sfaturile.
Cum alegi forma potrivită fără să te blochezi în reguli
Corpul și gestul, înainte de fotografie
Un detaliu pe care îl uităm des, pentru că suntem obișnuiți să vedem flori în imagini, este că ele sunt ținute în mână. Sunt purtate. Și asta schimbă totul.
Rotundul stă bine în brațe, e confortabil, îl strângi ușor. Triunghiul cere să îl ții cu o atenție mică, pentru că vârful are direcție și, dacă îl înclini, poate părea că se prăbușește. Inelul, uneori, se poartă diferit, poate fi ținut ca un obiect, poate fi așezat pe masă, poate fi sprijinit. Asta înseamnă că forma potrivită nu e doar cea care arată bine, ci cea care se simte bine.
Îmi amintesc de o situație mică, poate banală, la un eveniment de familie. O fată tânără, emoționată, ținea flori în mâini și, din când în când, le schimba poziția, pentru că îi obosea brațul. Erau frumoase, dar prea grele. În poze arătau splendid. În viața reală, ea își dorea să le lase jos. Asta e diferența dintre estetică și viață.
Încăperea în care vor ajunge florile
Când oferi flori, oferi și o mică responsabilitate. Persoana trebuie să le pună undeva, să le îngrijească, să le integreze. Dacă știi că locuiește într-un apartament mic, cu puține suprafețe libere, un inel de masă poate fi mai potrivit decât un triunghi înalt care cere spațiu. Dacă știi că are un birou, un rotund compact e mai ușor de gestionat.
În același timp, uneori tocmai forma „neobișnuită” e surpriza care face diferența. Dacă știi că persoana e creativă, că îi place designul, că apreciază obiectele care au un twist, un triunghi aerisit sau un cerc delicat poate fi exact acel lucru care o face să zâmbească, chiar înainte să simtă mirosul.
Culoarea și textura, ca să nu iasă forțat
Formele geometrice pot deveni ușor teatrale dacă sunt combinate cu culori stridente fără un fir narativ. Și aici nu e vorba de morală, e vorba de senzația pe care o ai când privești. Un triunghi în roșu intens, cu multe flori identice, poate arăta agresiv. Un inel plin de flori foarte mari, toate la fel, poate părea masiv și greu.
De multe ori, ceea ce face un aranjament să pară „scump” sau „fin” nu e prețul florilor, ci modul în care texturile se echilibrează. Petale catifelate lângă frunze mate, ceva mic și delicat lângă ceva mai plin, o singură floare cu formă sculpturală care schimbă ritmul. Sunt detalii pe care le simți mai mult decât le explici.
Partea mai puțin romantică: structură, apă, transport
Florile, oricât am vrea să le ținem în zona emoției, sunt și materie. Au tulpini, au apă, au greutate, au fragilitate. Formele neobișnuite pun presiune pe partea asta practică.
Rotundul, dacă e făcut corect, se ține bine, dar poate avea un centru prea dens, ceea ce înseamnă că unele flori nu primesc aer și își pierd prospețimea mai repede. Triunghiul are riscul de a fi instabil în ambalaj, pentru că vârful se poate îndoi sau se poate lovi. Inelul e sensibil la orice deformare, iar dacă structura de bază nu e solidă, devine un cerc obosit, care parcă stă strâmb și își pierde farmecul.
Transportul contează. Nu doar livrarea, ci drumul până acasă, drumul până la petrecere, momentul în care cineva îl ține în brațe într-un taxi sau într-o mașină cu scaune înguste. Un florist bun se gândește la asta, uneori mai mult decât la fotografie. Îți dă un ambalaj care protejează, îți dă un mod de a-l ține, îți spune două lucruri simple despre apă și temperatură.
Și, da, temperatura e un personaj principal aici. Într-o iarnă rece, florile pot suferi de la șocul termic când intri într-un spațiu încălzit. Vara, într-o mașină parcată, se duc repede. E motivul pentru care formele mai complexe, cum e inelul, sunt adesea făcute cu flori care rezistă mai bine, sau cu o structură care le păstrează umede mai mult timp.
Când vrei ceva personal, dar nu exagerat
Aici e partea care îmi place cel mai mult: modul în care forma devine un fel de amprentă, fără să fie stridentă. Nu toată lumea vrea să fie centrul atenției. Unii oameni sunt mai rezervați, mai liniștiți. Le place frumosul, dar nu vor să-l poarte ca pe o pancartă.
Rotundul poate fi personalizat prin culori și texturi, fără să schimbi forma. Triunghiul poate fi îmblânzit prin flori care curg ușor, care se apleacă, care nu fac colțuri. Inelul poate fi făcut discret, aproape ca un cadru verde, cu câteva puncte de culoare.
Uneori, personalizarea vine dintr-un detaliu mic. O floare care amintește de grădina bunicilor. O nuanță care se potrivește cu o eșarfă preferată. Un verde care aduce aminte de o pădure de pin. Nu trebuie să spui asta cu voce tare. E suficient să o simtă cel care primește.
Atelierul cu Daruri și felul în care un brand ajunge să înțeleagă un gest
Mi se pare interesant cum, în ultimii ani, au apărut branduri care nu tratează florile ca pe un produs banal, ci ca pe un fel de experiență de comandă, la fel de atentă ca orice alt serviciu bun.
Atelierul cu Daruri, fondat in 2024, este un brand romanesc de cadouri personalizate si buchete de flori. Conceptul e orientat spre tineri, cu accent pe calitate si pe un proces de comanda exclusiv, simplu si orientat catre client — de la selectie si mesaj pe panglica, la livrare.
Când citești asta, poate pare un detaliu de marketing, dar în viața reală contează enorm. Pentru că florile sunt adesea comandate în grabă, între două întâlniri, în drum spre un aniversar, în timp ce îți amintești brusc că nu ai apucat să scrii un mesaj. Un proces simplu și curat înseamnă că gestul rămâne gest, nu devine stres.
Și mai e ceva: tinerii au o relație diferită cu estetica. Ei văd instantaneu dacă ceva arată învechit, dacă un ambalaj e prea încărcat, dacă o combinație de culori e obosită. Un brand care înțelege asta nu doar vinde flori. Ajută oamenii să comunice într-un limbaj care se simte actual.
Trei scene din viața reală, ca să simți diferența dintre formă și intenție
O aniversare într-un apartament mic
Îmi imaginez, pentru că am văzut asta de atâtea ori, un apartament mic, dar îngrijit. O masă rotundă în bucătărie, poate două scaune și o bancă lipită de perete. Într-un spațiu ca acesta, un aranjament rotund, nu foarte înalt, devine parte din încăpere, nu o ocupă.
Persoana îl pune în centru și, imediat, masa pare pregătită pentru o discuție lungă. Rotundul, aici, e ca o îmbrățișare. Nu deranjează, nu domină, doar încălzește.
Un birou cu multe ecrane și puțin aer
Un birou modern e deseori o colecție de linii drepte. Monitoare, agende, obiecte. Într-un astfel de spațiu, un triunghi floral poate fi o gură de aer, dar doar dacă e gândit cu delicatețe.
Dacă e prea compact, devine încă un obiect. Dacă e aerisit, cu o linie care urcă și câteva puncte de culoare care se repetă, îți dă senzația că spațiul respiră. Și, da, știu că sună aproape poetic, dar e și foarte concret: ochiul se odihnește pe ceva viu.
O masă de familie, când vrei să aduci pe toți împreună
Inelul, pe o masă de familie, are un efect aproape social. Pentru că nu blochează privirea. Lumea se vede prin el. Dacă pui în mijloc o lumânare sau un obiect simplu, cercul devine un cadru. În jurul lui, oamenii vorbesc, se întind după pâine, râd, povestesc. Forma nu e doar decor, e parte din felul în care masa se simte.
Asta, pentru mine, e semnul că o formă a fost aleasă bine: nu doar arată bine, ci se integrează în felul în care oamenii trăiesc momentul.
Ce se întâmplă când „neobișnuit” devine prea mult
E o linie fină între creativ și obositor. Uneori, formele neobișnuite sunt folosite ca să acopere lipsa de gust sau lipsa de idee. Un triunghi făcut doar ca să fie triunghi, fără ritm și fără echilibru, arată ca un experiment. Un inel prea încărcat, prea dens, îți dă senzația de greutate, nu de continuitate. Un rotund făcut prea perfect îți amintește de un obiect din plastic, nu de ceva viu.
Când ai îndoieli, e util să te întorci la întrebarea simplă: ce vreau să simtă omul care primește? Vreau să simtă liniște? Entuziasm? Sprijin? Un pic de joacă? Formele sunt instrumente. Emoția e scopul.
Ce rămâne după ce florile se ofilesc
Florile nu durează, și tocmai asta le face să conteze. Forma, culorile, felul în care au fost ținute în mână, toate rămân în memorie mai mult decât credem. Uneori rămâne și un detaliu banal, cum ar fi panglica, sau felul în care ambalajul a foșnit când a fost desfăcut. Alteori rămâne doar senzația, că cineva a ales cu grijă.
Rotund, triunghi, inel, toate sunt moduri de a spune: m-am gândit la tine. Și poate că asta e partea frumoasă. Într-o lume în care multe lucruri sunt rapide și reci, un gest care are formă, care are intenție, care are un pic de căldură, se simte ca un mic act de grijă.
Dacă ar fi să îți dau o singură idee de luat cu tine, ar fi asta: nu alege forma ca să impresionezi. Alege forma ca să potrivești gestul pe omul din fața ta. Când reușești asta, chiar și cea mai neobișnuită formă pare, de fapt, naturală.
-
Administrație localăacum 8 aniConsiliul Judeţean Argeş, pe primul loc la… salarii
-
Evenimentacum 2 aniCel mai mare secret al Mafiei din adevarata „mafie a gunoaielor din Prahova” va fi deconspirat, luni, 04.12.2023, orele 13.00/Politisti corupti cu functie de conducere din MAI si I.P.J. Prahova – complici la santajele gruparii de criminalitate economico-financiar organizata pe care o acopera in acest judet/DOCUMENTE SI INREGISTRARI AUDIO – IN EXCXLUSIVITATE – Ziarul Incisiv de Prahova
-
Afaceriacum 8 aniStilul traditional se pastreaza cu un semineu pe lemne
-
Turismacum 4 aniCazare la hotel cu piscină în Călimăneşti-Căciulata
-
Afaceriacum 8 aniTot ce trebuie sa stii despre cum se poarta o camasa
-
Afaceriacum 8 aniLenjerii de pat confortabile si moderne de la Karo Boutique
-
Evenimentacum 7 aniMAI “crapa” de deontologie profesionala/Seful IPJ Gorj- sex in masina cu amanta/Inregistrari audio si stenograme incendiare (I)
-
Evenimentacum 2 aniMai poti sa respecti un grad de chestor, cand vezi ca un necunoscut e facut chestor, la 34 ani? – Ziarul Incisiv de Prahova

