Datorii de peste 35 de miliarde de lei în imobiliare. Peste 60% dintre dezvoltatori, în risc de insolvență după scăderea vânzărilor
Datoriile dezvoltatorilor imobiliari din România au depășit, în ultimele luni, nivelul de 35 de miliarde de lei, sumă dublă față de acum 10 ani. În contextul scăderii pieței rezidențiale, peste 60% dintre companiile din acest sector se află în risc de insolvență, potrivit unei analize realizate de compania de consultanță Frames.
Conform datelor oficiale de la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor, dintre cele 7.300 de firme care au cod CAEN pentru dezvoltare imobiliară, 564 au intrat în ultimii doi ani în proces de dizolvare, 310 și-au suspendat activitatea, iar 57 au ajuns în insolvență.
Datele statistice analizate pe baza scorului Altman arată că, în prezent, peste 2.700 de firme înregistrează un risc mare și foarte mare de insolvență, iar alte aproximativ 1.600 un risc mediu. Scorul combină indicatori precum profitabilitatea, lichiditatea, eficiența activelor și gradul de îndatorare pentru a estima probabilitatea de insolvență.
Gradul de îndatorare reprezintă principala vulnerabilitate indicată în analiză. Nivelul creanțelor din sectorul imobiliar a crescut de la 26,8 miliarde de lei în 2020 la 33,2 miliarde de lei în 2024, iar estimările preliminare pentru 2025 arată că datoriile dezvoltatorilor au depășit 35 de miliarde de lei. Spre comparație, în 2015, nivelul acestora era de 15,1 miliarde de lei.
Valoarea pierderilor nete a crescut de la 518,8 milioane de lei în 2022 la 610,3 milioane de lei în 2024.
Pe fondul încetinirii pieței rezidențiale, vânzările de locuințe au scăzut în marile orașe. Datele privind evoluția tranzacțiilor indică diminuări de 22% în București, 27% în Cluj, 29% în Timișoara, 26% în Iași și 42% în Constanța.
Consecința reducerii vânzărilor este creșterea stocurilor de locuințe nevândute. Valoarea acestora a depășit 10 miliarde de lei în 2025, comparativ cu 7,5 miliarde de lei în 2022 și 1,51 miliarde de lei în urmă cu un deceniu.
Analiza structurii pieței arată că, din totalul celor 7.300 de dezvoltatori activi, 6.830 funcționează ca societăți cu răspundere limitată (SRL), 81 sunt societăți pe acțiuni (SA), iar 263 sunt persoane fizice autorizate (PFA). Peste 80% dintre firme sunt microîntreprinderi.
Cifra de afaceri a sectorului a scăzut de la 7,55 miliarde de lei în 2022 la 6,4 miliarde de lei în 2024, iar profitul net s-a redus de la 1,8 miliarde la 1,5 miliarde de lei. Datele preliminare pentru 2025 indică o continuare a scăderii cifrei de afaceri și a profitului.
În București, dintre cei peste 3.000 de dezvoltatori activi, peste 2.300 sunt clasificați cu risc mare și foarte mare de insolvență. Județele Cluj, Timiș și Constanța se numără, de asemenea, printre zonele cu un nivel ridicat al riscului.
În paralel, Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează o creștere a volumului lucrărilor de construcții cu 4% în 2026, după un avans de 9% în 2025. Lucrările de construcții noi ar urma să crească cu 4,7%, iar construcțiile inginerești cu 5,7%.
În decembrie 2025 au fost eliberate 2.650 de autorizații de construire, în scădere cu 9,4% față de luna anterioară, dar în creștere față de aceeași perioadă a anului precedent. La nivelul întregului an 2025 au fost emise 37.252 de autorizații, în creștere cu 4,4%.
Adrian Negrescu, managerul Frames, este de părere că piața dezvoltării imobiliare ar putea trece printr-un proces de consolidare, în contextul modificărilor fiscale, urmând să rămână în piață în principal companiile cu acces la finanțare și planuri bine definite. Potrivit acestuia, o parte dintre proiecte ar putea fi orientate către închiriere, iar dezvoltările destinate vânzării ar putea viza în special segmentul locuințelor premium.
Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor financiare ale societăților active cu cod CAEN 4110 – dezvoltare imobiliară, utilizând informațiile publice declarate la Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor.
Sursa: RomaniaImobiliara.ro
Uncategorized
Weekend fără încărcător? Cu HONOR 600 Lite este posibil
București, 17 aprilie 2026 – Smartphone-ul a devenit un instrument esențial, folosit constant pentru fotografii, navigație, comunicare și divertisment. În acest context, autonomia rămâne una dintre principalele provocări, cu nevoia de încărcare ce apare adesea încă din mijlocul zilei.
HONOR 600 Lite este construit pentru a susține un ritm de utilizare intens, oferind o experiență fără întreruperi. Combină performanța cu o autonomie extinsă, într-un format subțire și ușor, și integrează o baterie de mare capacitate, o construcție unibody metalică și un design gândit pentru rezistență în utilizarea de zi cu zi.
Un nou standard: +1000 mAh în segment
În mod tradițional, o capacitate mai mare vine la pachet cu un design mai gros și mai greu, afectând ergonomia. HONOR schimbă această paradigmă, integrând o baterie de 6520 mAh într-un corp elegant, cu o grosime de doar 7,34 mm și o greutate de aproximativ 180 g.
În segmentul mid-range, majoritatea dispozitivelor sunt echipate cu baterii cuprinse între 5000 și 5520 mAh. Prin comparație, HONOR 600 Lite se evidențiază prin capacitatea superioară, oferind până la 2,5 zile de utilizare obișnuită și 62 de ore și 2 minute de funcționare continuă.
Modele precum Samsung A37 și Samsung A27 integrează baterii de 5000 mAh, în timp ce Xiaomi Note15 5G ajunge la 5520 mAh, cu o autonomie de aproximativ 1,58 zile și 51 de ore și 22 de minute de funcționare continuă.
Prin capacitatea mai mare și durata extinsă de utilizare, HONOR 600 Lite se poziționează în topul categoriei și contribuie la redefinirea standardelor în segmentul mid-range.
Într-un context dinamic, marcat de programe aglomerate sau zile imprevizibile, nivelul de autonomie aduce mai multă flexibilitate și confort în utilizare. Tehnologia 45W HONOR SuperCharge, disponibilă și pe modele din game superioare, permite încărcarea rapidă, cu un control atent al temperaturii și optimizarea duratei de viață.
Management inteligent al energiei, susținut de AI
O capacitate mare are nevoie de o gestionare eficientă a consumului. HONOR 600 Lite integrează AI Battery Scheduling Engine, un motor dezvoltat intern, care optimizează consumul în timp real. Acesta învață tiparele de utilizare și diferențiază activitățile intensive, precum streamingul video sau navigația, de procesele din fundal sau perioadele de inactivitate.
În funcție de aceste scenarii, resursele sunt distribuite inteligent între procesor, ecran și conectivitate, reducând procesele inutile și contribuind la o durată mai mare de utilizare.
Performanță pe termen lung și rezistență certificată
Majoritatea smartphone-urilor ajung să necesite încărcare zilnică după unul sau doi ani de utilizare. În cazul HONOR 600 Lite, bateria este certificată să își mențină performanțele timp de până la cinci ani de utilizare standard și suportă până la 1600 de cicluri de încărcare, fără pierderi semnificative de capacitate.
Comportamentul rămâne stabil chiar și în condiții dificile. Testele interne arată că, la temperaturi de până la –20°C și cu un nivel de energie de 20%, telefonul susține funcții esențiale precum apeluri, înregistrare video și fotografiere la rezoluție mare.
Această fiabilitate îl transformă într-un partener de încredere în deplasări, călătorii sau activități în aer liber. Protecția IP66 și rezistența la căderi de până la 1,8 metri, certificată SGS, oferă siguranță suplimentară în utilizarea zilnică.
Pentru un plus de siguranță, HONOR oferă și serviciul HONOR Care+ Screen Protection, care include o reparație gratuită pentru ecran și o reparație gratuită pentru capacul spate, fără costuri de service.*
Design solid, experiență premium
HONOR 600 Lite depășește soluțiile obișnuite din această categorie printr-o construcție unibody metalică, completată de un capac spate realizat printr-un proces avansat de formare.
Această abordare îmbunătățește rezistența structurală și protecția la impact, fără a compromite profilul subțire și confortul în utilizare. Telefonul rămâne ușor de folosit cu o singură mână, chiar și cu o baterie optimizată pentru mai multe zile.
Astfel, HONOR 600 Lite se remarcă în segmentul său prin echilibrul dintre autonomie extinsă, construcție metalică premium și experiență de utilizare rafinată.
*Pentru mai multe detalii despre programul HONOR Care+ Screen Protection, accesați:
Cultură
Anotimpurile de Vivaldi – un concert veșnic actual
Concertul ”Anotimpurile” de Antonio Vivaldi, prezentat în data de 16 martie 2026 de Orchestra de cameră a filarmonicii sub conducerea Maestrului Florin Ionescu‑Galați, a readus în atenția publicului o lucrare care, deși aparține epocii baroce, rămâne surprinzător de actuală. Într-o lume în care ritmurile vieții se accelerează, iar tehnologia pare să domine orice formă de expresie, muzica lui Vivaldi continuă să respire cu o prospețime uimitoare, păstrându‑și puterea de a emoționa, de a sugera imagini și de a crea legături subtile între om și natură.
”Anotimpurile” reprezintă în esență, un poem simfonic înainte de vremea poemului simfonic. Fiecare dintre cele patru concerte este construit ca o poveste sonoră, o succesiune de tablouri în care orchestra devine un pictor al luminii, al vântului, al furtunii sau al liniștii pastorale. Vivaldi nu descrie doar fenomene naturale, ci surprinde stări sufletești, tensiuni interioare, momente de exuberanță sau de meditație, transformând ciclul naturii într-o metaforă a existenței umane. Tocmai această dimensiune programatică, această capacitate de a transforma sunetul în imagine, apropie lucrarea de poemul simfonic romantic, deși ea precede cu aproape două secole apariția genului.
Actualitatea Anotimpurilor nu se explică doar prin frumusețea lor melodică, ci și prin felul în care reușesc să vorbească publicului contemporan. Într-o epocă în care oamenii caută sens, echilibru și reconectare cu natura, muzica lui Vivaldi devine un refugiu, o fereastră către ritmurile firești ale lumii. Contrastele puternice, dinamica vie, caracterul aproape cinematografic al partiturii fac ca lucrarea să fie percepută astăzi cu aceeași intensitate ca în secolul al XVIII‑lea.
În acest context, interpretarea lui Florin Ionescu‑Galați a adus un plus de coerență, expresivitate, naturalețe și rafinament. Prezența sa în dublă ipostază – dirijor și solist – a conferit întregului concert o unitate organică, o fluiditate care a permis orchestrei să respire într‑un singur gest artistic. Ca solist, Ionescu‑Galați a tălmăcit excepțional vocea caldă și limpede a viorii, capabilă să treacă firesc de la lirismul primăverii la dramatismul verii sau la sobrietatea iernii. Ca dirijor, a modelat ansamblul cu eleganță și precizie, obținând un echilibru subtil între rigoarea stilului baroc și libertatea expresivă cerută de această lucrare atât de bogată în nuanțe.
Orchestra de cameră a Filarmonicii ”Ion Dumitrescu” a răspuns cu sensibilitate și profesionalism, construind un peisaj sonor în care fiecare instrument și‑a găsit locul firesc. Corzile au adus luminozitate și elasticitate frazelor, suflătorii au completat atmosfera cu accente coloristice, iar ”continuo‑ul” a oferit stabilitatea necesară pentru ca întregul discurs muzical să curgă natural. Împreună, au reușit să transforme sala de concert într‑un spațiu al imaginației, în care publicul a putut „vedea” muzica, nu doar să o audă.
Concertul din 16 martie 2026 a demonstrat încă o dată că ”Anotimpurile” nu sunt doar o lucrare celebră, ci o creație vie, capabilă să se reinventeze cu fiecare interpretare. Prin viziunea lui Florin Ionescu‑Galați și prin rafinamentul simfonicului vâlcean, capodopera lui Vivaldi a devenit un poem simfonic etern, un dialog între trecut și prezent, între natură și om, între sunet și emoție. În fața unei asemenea muzici, timpul pare să se oprească, iar arta își recapătă sensul profund: acela de a uni oamenii prin frumusețe.
Dirijor și solist: Florin Ionescu‑Galați
Orchestra Simfonică a Filarmonicii Ion Dumitrescu din Ramnicu Valcea, 16 martie 2026
Ovidiu Dinica
Turism
Banatul, recomandat pentru titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2028, anunță Alfred Simonis
Președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, a anunțat într-o postare pe Facebook că juriul care deliberează acordarea titlului de Regiune Gastronomică Europeană a recomandat ca distincția să revină Banatului în anul 2028.
Potrivit acestuia, rezultatul reprezintă „o mare realizare” pentru județul Timiș, dar și pentru Arad și Caraș-Severin, pe care le-a menționat ca parte a unui efort comun….
Vezi tot articolul in iubimtm.ro
-
Administrație localăacum 8 aniConsiliul Judeţean Argeş, pe primul loc la… salarii
-
Evenimentacum 2 aniCel mai mare secret al Mafiei din adevarata „mafie a gunoaielor din Prahova” va fi deconspirat, luni, 04.12.2023, orele 13.00/Politisti corupti cu functie de conducere din MAI si I.P.J. Prahova – complici la santajele gruparii de criminalitate economico-financiar organizata pe care o acopera in acest judet/DOCUMENTE SI INREGISTRARI AUDIO – IN EXCXLUSIVITATE – Ziarul Incisiv de Prahova
-
Afaceriacum 8 aniStilul traditional se pastreaza cu un semineu pe lemne
-
Turismacum 4 aniCazare la hotel cu piscină în Călimăneşti-Căciulata
-
Afaceriacum 8 aniTot ce trebuie sa stii despre cum se poarta o camasa
-
Afaceriacum 8 aniLenjerii de pat confortabile si moderne de la Karo Boutique
-
Evenimentacum 7 aniMAI “crapa” de deontologie profesionala/Seful IPJ Gorj- sex in masina cu amanta/Inregistrari audio si stenograme incendiare (I)
-
Evenimentacum 2 aniMai poti sa respecti un grad de chestor, cand vezi ca un necunoscut e facut chestor, la 34 ani? – Ziarul Incisiv de Prahova

