Connect with us

Eveniment

,,Poți să îi prostești pe puțini de multe ori, pe mulți de puține ori, dar niciodata pe mulți de multe ori”/Că așa e cu statul de drept

Publicat

pe

”Teroriștii” din decembrie au fost securiștii aflați sub comanda lui Iulian Vlad, securisti care ne conduc si azi si/sau sunt formatori de „opinie”.

Ziarul Incisiv de Prahova a publicat sute de articole despre acesta tema. In sfarist, un ziar de renume confirma dezvaluirile noastre, Newsweek Romania.
O serie de evenimente bizare din zilele tulburi ale Revoluției din decembrie ’89, petrecute la Brașov, au fost anchetate superficial de procurorul Cătălin Ranco Pițu, actual candidat la șefia Secției Parchetelor Militare (SPM).
Acesta nu lămurește aspecte esențiale în cazul ”Tudor Molan”, care ștaș din Brașov unul dintre teroriștii care au tras asupra militarilor și revoluționarilor, și a recunoscut acest lucru. În plus, el a afirmat că a folosit o armă pusă la dispoziție de un ofițer de Securitate.
Secția Parchetelor Militare (SPM) din cadrul Parchetului General a finalizat rechizitoriul în Dosarul Revoluției în aprilie 2019 și l-a înaintat instanței de judecată.
Procuror de caz a fost Cătălin Ranco Pițu (foto), iar rechizitoriul a fost contra-semnat de fostul șef al SPM, Gheorghe Coșneanu. Pițu este în momentul de față candidat la șefia Secției Parchetelor Militare, funcție rămasă vacantă după ce Coșneanu a fost trimis la pensie, începând cu 3 ianuarie.
Principalul reproș care le este adus procurorilor militari este că au evitat să ancheteze responsabilitatea Securității conduse de generalul Iulian Vlad în crimele din timpul Revoluției, în special după 22 decembrie 1989.
Despre vinovăția securiștilor a scris istoricul Mădălin Hodor, în studiul intitulat „Cine a tras în noi după 22- Studiu asupra vinovățiilor pentru victimele Revoluției Române din decembrie 1989”, semnat împreună cu Andrei Ursu și Roland O. Thomasson.
Studiul a fost publicat în revista Noua Revistă a Drepturilor Omului (NRDO) din aprilie 2018. Acest studiu este un instrument foarte eficient în a demonstra ”stângăciile”, ca să folosim un eufemism, procurorilor militari în investigarea evenimentelor din decembrie ’89.
În mod evident, rechizitoriul poate fi lesne catalogat drept incomplet, superficial, în ciuda faptului că a fost așteptat 30 de ani de opinia publică din România.
Newsweek România a analizat cazul ”Tudor Molan” și a identificat multe vulnerabilități în rechizitoriu, fiind vorba fie despre incompetență, fie de lipsă de preocupare pentru aflarea adevărului.
Tudor Molan este, după cum spuneam, printre puținii suspecți de terorism- dacă nu singurul- care a recunoscut acest lucru. Doar în primă fază. A admis că a tras asupra brașovenilor cu o armă, ce i-a fost pusă la dispoziție de un ofițer de Securitate.
Declarația aceasta susține ipoteza cercetătorilor Ursu, Hodor și Thomasson, potrivit căreia ”teroriștii” din decembrie au fost securiștii aflați sub comanda lui Iulian Vlad.
Din păcate, Tudor Molan nu a mai recunoscut ulterior că a primit arma de la un ofițer de Securitate și a murit în arest, în condiții suspecte, la începutul anului 1990.
Ce s-a întâmplat în decembrie ’89
Reconstituirea evenimentelor se bazează pe studiul celor trei istorici, Ursu, Hodor și Thomasson, dar și pe sinteza efectuată în 1994 de Parchetele Militare despre cauzele privind evenimentele din decembrie 1989, ce are la bază concluziile Comisiei Senatoriale, dosar nr. 53/J.I.3, la capitolul intitulat „Suspecţi de acte terorist-diversioniste”. Sinteza este citată pe larg în rechizitoriul SPM de anul trecut.
Astfel, pe 24 decembrie 1989, Procuratura Militară Brașov a dispus începerea urmăririi penale pentru deţinere ilegală de armament și a emis mandatul de arestare nr. 24/301 pe numele lui Tudor Molan, de profesie poștaș, care a depus în Arestul Miliţiei judeţene Braşov.
În dimineața zilei de 23 decembrie 1989, locotenentul Negulescu conducea un pluton de militari amplasat în zona Oficiului Poștal nr. 1 din Brașov. După o noapte în care în zona centrală a orașului s-a tras din toate părțile și au existat numeroase victime, el a primit ordinul să cerceteze turnul Bisericii Evanghelice, loc în care existau informații că s-ar fi adăpostit ”teroriști”.
Însoțit de militarii din subordine, ofițerul s-a deplasat în zonă și după ce oamenii săi au executat un foc de baraj asupra turnului, ofițerul a cercetat intrarea în biserică și a descoperit că aceasta era încuiată.
De asemenea, ușa de acces spre turn era și ea încuiată pe dinafară, astfel încât a tras concluzia că nimeni nu ar fi putut urca sus pentru a trage. Tocmai când se pregătea să se întoarcă și să raporteze rezultatele misiunii sale, atenția i-a fost atrasă de strigătele unor cetățeni, care i-au semnalat că doi indivizi înarmați au sărit gardul cimitirului protestant și au fugit în direcția unor blocuri din zonă.
Însoțit de o parte a plutonului, a pornit în urmărirea lor, dar nu a ajuns prea departe, pentru că, în dreptul intrării în Cimitirul Evanghelic, a dat nas în nas cu un civil, care avea pe umăr un PSL (pușcă semiautomată cu lunetă- n.a.) și muniție.
Respectivul era urmat de o mulțime agitată care striga <<Uite-l! Uite-l! Ăsta e!>>. Soldatul M. Mustețiu, unul dintre militarii din pluton, l-a somat să se predea.
Conform declarației acestuia dată în fața procurorilor militari, în acel moment <<civilul>> Tudor Molan, a ridicat mâna stângă în sus, iar cu dreapta a îndreptat arma asupra militarilor, cu intenția de a deschide focul asupra lor.
Mustețiu a executat foc de avertisment la picioare cu pistolul-mitralieră din dotare, fără a-l lovi. Cetățenii, care între timp l-au ajuns din urmă pe civil, i-au smuls arma, l-au imobilizat și au început să-l lovească.
Conform aceluiași martor, în momentul când oamenii i-au predat respectiva armă, a observat că avea cartuș pe țeavă și încă două în magazie.
După ce situația s-a mai liniștit, locotenentul Negulescu l-a scos pe Molan din clădirea Poștei și l-a dus la sediul Comitetul Județean de Partid unde se instalase conducerea revoluționară.
Aici l-a predat generalului Florescu (rechizitoriul procurorilor militari menționează numele Florea- n.red.), comandantul garnizoanei, ales ad-hoc șef al F.S.N. Brașov, și i-a raportat circumstanțele în care l-a capturat. Florescu a decis să cheme imediat un procuror militar și l-a dat în paza unui ofițer aflat în sediu, împreună cu arma capturată, solicitând ca acesta să-l interogheze.
Spre surprinderea tuturor, Molan, nu numai că a recunoscut senin că a tras în noaptea de 22/23 decembrie 1989 asupra oamenilor și militarilor adunați în Piața Centrală din Brașov, dintr-un cavou aflat în incinta Cimitirului Evanghelic, dar a afirmat și că primise arma de la un ofițer de Securitate pe nume Morariu. Despre acesta a spus că era coordonatorul unei rețele formate din colaboratori înarmați, care au primit aceeași misiune ca și el.
La indicațiile lui, militarii au scris pe două bucăți de plic alb numele a opt persoane, însoțite de adresele lor și de tipul de armă cu care ar fi fost înarmați (pistoale, puști cu lunetă și arme automate) de același ofițer Morariu.
Când procurorul Câmpean i-a luat prima declarație, în aceeași zi, Molan a reconfirmat în scris cele relatate verbal. A oferit și alte detalii. A recunoscut că era informator al Securității și că face parte din rețeaua dirijată de locotenentul-major Lazăr Morariu, ofițer de obiectiv la Oficiul Poștal nr. 1, unde el se angajase din anul 1973.
Conform celor relatate de el, pe 20 decembrie 1989, ar fi fost convocat, împreună cu alte persoane, la o casă conspirativă situată într-o vilă de pe Dealul Cetății, unde Morariu le-ar fi dat arme și le-ar fi ordonat să tragă în „oamenii și militarii adunați în piață”.
De asemenea, ofițerul de Securitate ar fi afirmat că situația „s-a înrăutățit” și că „nu ne vor mai lua prin surprindere ca la Timișoara”.
Neconcordanțe între istorici și procurori
Cei trei istorici susțin că Tudor Molan și-a schimbat declarația inițială pe 25 decembrie. Procurorii militari spun că pe 25 decembrie Molan și-a menținut declarațiile inițiale, pe care le-a schimbat abia pe 31 decembrie.
El a modificat un singur aspect din cele relatate inițial: nu a mai recunoscut că are arma de la ofițerul de Securitate Morariu.
În acest punct apar noi neconcordanțe între istorici și procurori.
Procurorii susțin că Molan i-a ”îndepărtat din declarații pe ofițerii de securitate”. Care ofițeri, din moment ce Molan a menționat un singur nume: Morariu? Lucru menționat, culmea, în rechizitoriul SPM.
Apoi procurorul Pițu întărește ideea că au fost mai multe persoane: ”Persoanele indicate în declaraţiile iniţiale au negat orice legături cu faptele relatate de Molan Tudor”.
Mai mult, chiar procurorii recunosc că au luat declarații doar de la ”martori oculari privind conduita lui Molan Tudor, prinderea, agresarea şi detenţia acestuia.”
Nu a fost interogat ofițerul Morariu sau alte persoane care să confirme sau să infirme cele susținute de Molan în declarația inițială.
Ca să nu mai vorbim de faptul că, la 15 ianuarie 1990, Mihai Clipea, a declarat, potrivit cotidianului ”Adevărul”, că la 23 decembrie 1989 se afla în arestul Miliţiei Braşov, unde a stat în celulă cu Molan.
Clipea a afirmat că, după câteva zile, în aceeaşi cameră a fost introdus şi ofiţerul de Securitate Lazăr Morariu, adică exact cel pe care Tudor Molan îl indicase că ar fi stat la originea activării reţelei de informatori care au tras din diverse puncte.
Mărturia lui Mihai Clipea lipsește din rechizitoriul întocmit de procurorul- candidat Pițu.
Referitor la acest caz, fostul senator Adrian Popescu-Necşeşti, membru în Comisia Senatorială pentru Cercetarea Evenimentelor din Decembrie 1989, declara: „Acest Morariu l-a găsit pe Molan în celulă şi l-a bătut, i-a spart sternul, i-a spart coastele, ca să revină asupra declaraţiilor. Molan a murit pentru că a fost bătut în închisoare de acel ofiţer de Securitate care i-a dat arma. Cazul Molan e unul concret în care se vede că teroriştii au fost agenţi recrutaţi de Securitate”.
O neconcordanță și mai flagrantă: istoricii spun că Molan ar fi susținut că primit arma ”de la Victor Adochiței, rezident al rețelei dirijate de Morariu, pe data de 22 decembrie 1989, orele 16.00.”
Procurorii insistă că Molan a indicat doi indivizi necunoscuți. ”În dimineaţa de 23.12.1989, mergând la serviciu, în dreptul şcolii de partid, doi indivizi necunoscuţi l-au obligat să ia de la ei arma cu lunetă , l-au condus la cimitir, de unde a tras şi el câteva focuri de armă.”
Numele Adochiței este important, pentru că cercetările pot fi extinse și se poate ajunge la ”rețeaua Morariu”. Un aspect pe care procurorul Pițu l-a ignorat.
În plus, Secția Parchetelor Militare nu a cercetat o chestiune extrem de importantă din dosar.
”La data de 27 decembrie 1989, procurorul militar a întocmit o notă în care a consemnat că i s-a confirmat telefonic de către comandantul UM 01090 Predeal că arma respectivă (cu care Molan a recunoscut că a tras- n. red.) aparţine acelei unităţi şi a fost în dotarea soldatului I.L. care a fost împuşcat mortal în noapte de 22/23.12.1989 în apropierea poştei din Braşov”.
Acest aspect nu a fost verificat de procurorul Pițu, iar șeful său ierarhic nu i-a cerut să investigheze în profunzime.
În rechizitoriu scrie doar că ”în cimitir s-au găsit unele tuburi de cartuşe, pentru arma ZB şi pentru pistol mitralieră calibru 7,62 mm”.
Procurorii SPM menționează însă: ”Inexplicabil este faptul că până la 27.12.1989 nu a existat nicio preocupare în legătură cu arma şi muniţia găsite asupra lui Molan Tudor. Nu se ştie unde a stat şi cine a preluat-o până la această dată (…)”
Asta înseamnă că în acest interval arma putea fi înlocuită. Ceea ce impunea cu atât mai mult o cercetare mai amănunțită.
Mistere medicale
Pe de altă parte, istoricii scot în evidență o sarabandă de mistere medicale, care culminează cu moartea lui Tudor Molan.
Astfel, pentru că procurorul Câmpeanu avea deja dubii referitoare la declarațiile acestuia, a decis, după schimbarea bruscă a celor relatate de Molan, să-l supună unui examen medical complet, inclusiv psihiatric.
Comisia medico-legală compusă din doctorii Alexandru Moga (medic primar) Mihaela Gădărițeanu și Horia Bota (medici psihiatri) l-a examinat pe Teodor Molan în ziua de 28 decembrie 1989.
Concluziile expertizei cu nr. 4073/E au fost că are „discernământ păstrat” și că „prezintă unele leziuni corporale (excoriații și echimoze) pentru vindecarea cărora necesită îngrijire medicală”.
Prin urmare a devenit necesară efectuarea unei investigații medicale mai atente, care s-a realizat pe 3 ianuarie 1990. Laboratorul de Medicină Legală Brașov a eliberat, la această dată, o expertiză care menționează că Molan Tudor a fost examinat radiologic și „prezintă fracturi cu deplasarea posterioară a coastei a IX-a dreapta și a coastelor VIII-IX stânga. Loviturile pot data din 23 decembrie 1989 și necesită 14-15 zile îngrijire”.
Deși, de la ultima examinare medicală, cea din 28 decembrie 1989, starea sănătății lui Molan părea să se fi agravat, din nou nu exista nici un indiciu că aceasta ar fi fost de natură să îi pună viața în pericol.
Adevăratul mister medical a început însă în noaptea de 8/9 ianuarie 1990, pentru că, în respectiva noapte, Tudor Molan a decedat în celula în care era încarcerat în arestul Miliției Brașov.
Autopsia, efectuată de același medic, Alexandru Moga, cel care îl consultase prima dată în 28 decembrie 1989, menționează că „la nivelul scheletului toracic se constată fractura transversală a corpului sternal și fractura coastelor de II-XII, pe linie axială medie”.
Asta înseamnă că toracele lui Tudor Molan fusese zdrobit. În mod paradoxal, se menționează că moartea a fost „patologică, neviolentă și s-a datorat insuficienței cardiace acute”.
Dosarul a fost redeschis în 1995
Această neconcordanță flagrantă i-a atras atenția generalului magistrat Ioan Dan, în anul 1994, când a cerut redeschiderea anchetei în cazul Molan. Era nemulțumit și de faptul că toate cercetările fuseseră sistate încă din 1990.
Cazul primise un NUP motivat de „decesul suspectului”, dar soluția era complet ilegală pentru că se referea doar la acuzația inițială de „deținere ilegală de armament”, fără să facă nicio trimitere la faptul că Molan fusese reținut de fapt ca suspect de terorism și nici la moartea bizară a acestuia.
Despre deces se afirma că era rezultatul bătăii din 23 decembrie 1989. La 30 august 1994, procurorul Ioan Dan a întocmit Ordonanța de efectuare a expertizei medico-legale în cazul Molan.
În document a introdus un set de întrebări concrete, între altele cerând ca experții legiști de la „Mina Minovici” să-i răspundă clar dacă o persoană poate supraviețui timp de 17 zile (23 decembrie 1989-8/9 ianuarie 1990) cu toracele zdrobit, așa cum se descoperise la autopsie.
În sinteza Parchetelor Militare dată publicităţii în 1994 se arată că verdictele medicilor sunt contradictorii şi absurde şi că decesul lui Molan a survenit ca urmare a unor lovituri primite după ce a fost arestat.
„Dacă fracturile constatate la autopsie ar fi survenit ca urmare a loviturilor primite în 23 decembrie, este greu de crezut că Molan Tudor putea supravieţui peste două săptămâni în condiţiile în care fiecare inspiraţie sau expiraţie este însoţită de mişcarea permanentă a grilajului costal şi, deci, de dureri insuportabile. La momentul examinării din 28 decembrie, Molan nu acuza astfel de dureri”, se arată în sinteza Parchetului.
Procurorul solicitase inițial toate datele medicale de la IML Brașov și primise răspunsuri mai mult decât ciudate. De fapt, pe 3 ianuarie 1990 nu se făcuse nicio radiografie deoarece „în perioada decembrie 1989 – ianuarie 1990 lipseau substanțele reactive”, apoi că se făcuse ceva, dar „substanțele reactive erau de proastă calitate și citirea rezultatelor putea fi viciată”.
În esență, aducând motive care erau la limita plauzibilului, IML Brașov nu se clintea de la concluzia că Molan murise în 8/9 ianuarie 1990 din cauza loviturilor de pe 23 decembrie 1989. Care concluzie se potrivea ca o mănușă cu NUP-ul din 1990.
Răspunsul de la „Mina Minovici” a venit cu adresa A5/12862/24.03.1995 și conținea următoarele concluzii: „Moartea lui Molan Tudor a fost violentă, politraumatism cu fracturi multiple, fracturi ale scheletului toracic (fracturi de stern, coastele laterale). Modul de producere: posibila comprimare între două corpuri dure”.
Problema era că respectiva expertiză conținea și sintagma „Pot data din 23.12.1989”, ceea ce anula întregul raționament.
Superficialitate
În rechizitoriul SPM, procurorul Pițu expediază toate aceste întâmplări bizare în doar câteva fraze: ”Cazul a făcut şi obiectul cercetărilor recente, fiind obţinute declaraţiile martorilor , martori oculari privind conduita lui Molan Tudor, prinderea, agresarea şi detenţia acestuia. Relatările pot fi analizate în cuprinsul volumului III – Declaraţii. Este prezentată o stare de fapt confuză, aşa cum rezultă şi din Sinteza amintită. Cert este că, imediat după reţinere, Molan Tudor a suferit violenţe fizice extreme în zona toracico-abdominală şi la cap, astfel încât întreaga sa conduită ulterioară a fost grevată de consecinţele acestor traumatisme.”
Cu alte cuvinte, Molan a fabulat rostind numele securitului Morariu, din cauza loviturilor primite.
Apoi vine concluzia care îngroapă cu totul acest caz: ”Cel mai important element este identificarea armei găsită asupra lui Molan Tudor ca aparţinând unei unităţi MApN. Pe cale de consecinţă, se poate afirma că nu există probe certe care să-l catalogheze pe Molan Tudor ca fiind terorist sau membru al vreunei structuri militare interne total legendate. De altfel, circumstanţele în care acesta a fost reţinut (plimbându-se pe străzile din Braşov, pe lumina zilei, cu arma în mână, la vedere) nu denotă un comportament militar profesionist”.

Eveniment

Curtea Constitutionala ar trebui sa vada ceea ce nu vad complicii lui Iohannis&Orban, ma refer la Ciolacu&Co, si anume ca asumarea raspunderii pe buget este o ticalosie nesanctionata prin motiune de cenzura de complicii lor din PSD, cu grave efecte economice

Publicat

pe

De

Noroc cu Florin Citu, ministrul de finante liberal, care pe zi ce trece, devoaleaza din aceasta ticalosie: ,,In buget avem fond de rezerva de un miliard de lei tocmai pentru doua scrutinuri, pentru alegerile locale si parlamentare”. Acum, anul 2020 este un an electoral iar asta se stie din 2016. Cum sa aloci tu bani pentru alegeri din fondul de rezerva?????? Florin Citu devoaleaza astfel ca a fost fortat sa treaca prin asumare un buget idiot. Pe care il mai si apara… Vai Vai…. Dar apreciez deschiderea lui Florin Citu. Cu alte cuvinte el arata ca Romanii trebuie sa stie ca in acest moment palatul Victoria lucreaza cu un buget idiot, care mai ascunde si recesiunea… Si zi de zi, incepand din 28 noiembrie (articolul de mai jos), Florin Citu trece peste partid si ne demnostreaza acest lucru. Bravo Florin!, dezvaluie analistul Radu Teodor Soviani.

Când ,,ieftin” înseamnă scump și te mai și lauzi cu asta…
Cea mai mare prostie pe care o poate face un ministru al finanțelor într-o economie în care moneda este sub presiune, este aceea de a se împrumuta în monedă străină. Totuși, unii se laudă ca asta.
,,Astăzi ne-am împrumutat în Euro. Din piață am luat 332 de milioane de Euro. Dar le-am luat cu o dobândă de 0,31% pe an. În condițiile în care am anunțat un deficit mare, creșterea economică este în scădere, am reușit să mă împrumut la 0,31%. Predecesorul meu se împrumuta la 0,84%. Este vorba de încredere… Oamenii au încredere că vom veni cu soluții… Aici se vede încrederea investitorilor străini…”, a declarat miercuri, 27 noiembrie 2019, ministrul de finanțe din ultimele 23 de zile, Florin Cîțu.
În primul rând:
Nu este vorba de încredere față de Florin Cîțu. Ci de faptul că România are încă datorie publică mică: undeva spre 36% din PIB. Adică are ,,spațiu” de îndatorare. Este drept că în 2008, datoria publică era 16% din PIB. Adică aproximativ 20 de miliarde de Euro în banii și PIB-ul de atunci. Unsprezece ani mai târziu, datoria publică este de 80 de miliarde de Euro. În 11 ani, am adăugat 60 de miliarde de Euro la datoria publică, sub atenta îndrumare a lui Mugur Isărescu și a miniștrilor de finanțe paiațe ale sicofantului, făcând efectiv nimic în termeni de investiții cu acești bani.
Mai grav e că în perioada 2015-2019 am adăugat nominal la datoria publică, pe creștere economică, mai mult decât în perioada de criză. Ultimul an de Ponta (2015) a însemnat iresponsabilitate maximă, desăvârșită de tehnocrați, iar începând cu 2017, guvernelor nu le-a păsa de economie: în loc să creeze performanță administrativă și politică, să pună banii în investiții pentru a crea (și lungi) un ciclu real de creștere economică, a cărui finalitate ar fi fost majorarea salariilor și pensiilor, au făcut pe dos: pensii și salarii mai mari (pentru cei cu pensii deja mari și salarii deja prea mari în raport de ce fac de banii ăștia), plătite din datorie.
Să ne fie clar: explozia datoriei publice din perioada de criză (2008-2012) să datorează celor care au gestionat economia atât în 2005-2008 cât și în 2009-2012. Aștia au fost de la PNL și PD.
Majorarea datoriei publice post-criză se datorează în esență PSD. Tot fără să facă nimic.
Numitorul comun (complicele, omul de legătură păgubos transpartinic) a fost Mugur Isărescu, care i-a îmbârligat pe toți, având ca rezultat explozia datoriei publice. El a subordonat politica monetară politicului, permanent, iar dacă și-a propus îndatorarea iresponsabilă a României și retazarea șanselor de recuperare a decalajelor față de media europeană, a reușit.
Revenind, despre calculele lui Cîțu:
Ieftin nu înseamnă scump. Spuneam că maxima prostie pe care o poate face un ministru de finanțe cu moneda (și economia sub presiune) este să se împrumute în valută. Bogdan Drăgoi a fost campion la astfel de ticăloșii, păguboase pentru economie și care alimentează spirala îndatorării.
De ce este o prostie? Pentru că guvernul va rambursa datoria publică cu lei din taxe și impozite obținuți de la populație și companii. Cu cât se depreciază leul mai mai mult, cu atât e nevoie de mai mulți lei pentru rambursarea fiecărui Euro. Florin Cîțu s-o fi împrumutat el la 0,31% pe an, în Euro (0,15% din PIB). Dar cum s-a împrumutat? În Euro. Iar dacă peste un an Euro va fi 5 lei (depreciere de 4,16% față de nivelul actual), el va avea nevoie cu 4,16% mai mulți lei pentru a rambursa principalul. Și astfel, dobânda la împrumutul ,,de încredere” al ui Cîțu va necesita cu 4,5% mai mulți lei, din taxe și impozite sau din tăierea cheltuielilor. Deci împrumutul ,,ieftin” de 0,31% pe an înseamnă de fapt un împrumut scump, generator de cheltuieli anuale de 4,5% pe an. De 14 ori mai mult decât estimează domnul Cîțu.
Acum, hai să mai facem un calcul. Florin Cîțu este ministru de 24 de zile. Euro-Leu era în 4 noiembrie 2018 la nivelul de 4,7550. Acum este defacto 4,8 lei. Mai scump cu 1%.
Cursul s-ar fi dus la 4,8 inclusiv dacă nu venea Cîțu la finanțe. Dar poate nu se ducea la 5 lei și nu se croniciza pe parcursul anului 2020. În calculul ipotetic pe care îl fac, 0,84% al ,,predecesorului” însemna un cost real de dobândă în lei de 1,84%, pentru un an. Iar 0,31% al domnului Cîțu, împreună cu politica sa, înseamnă de fapt 4,5%, în lei. De două ori și jumătate mai mult decât ,,predecesorul”, subliniez, Eugen Teodorovici fiind la fel de iresponsabil ca și domnul Cîțu în gestionarea finanțelor publice, dar iresponsabilitatea manifestându-se pe un orizont mai larg de timp. Cam asa este singura diferență.
Și în al doilea rând, despre încrederea piețelor în domul Cîțu
Pe scurt, este o glumă. Noul ministru al finanțelor a reușit deja o performanță greu de egalat, În numai 24 de zile, a creat propria gaură, de 0,3% din PIB. Strict teoretic, dacă o ține în ritmul ăsta (și sper să nu), în 12 luni, deficitul domnului Cîțu urcă spre 8% din PIB în 2020. Să sperăm că nu va fi așa.
De ce spun că domnul Cîțu ,,și-a creat propriul deficit de 0,3%” în numai 24 de zile? Pe scurt. Nu am niciun dubiu vă vechea administrație a acționat în mod ticălos falsificând prognozele de venituri, astfel încât să găsească surse ,,pe hârtie” de finanțare a unor cheltuieli majorate iresponsabil. Aștept încă depunerea plângerii penale de către domnul Cîțu și să lase petardele cu două bugete. Plângere penală pentru falsificarea deflatorului PIB și a prognozelor de venituri. Dar domnul Cîțu nu va face plângerea penală. Și știți de ce? Pentru că și dânsul se joacă cu deflatorii și cu prognozele de PIB. Deși a revizuit în jos creșterea economică (economia nu va mai crește în 2019 în 5,5% ci cu 4%) și prin urmare, PIB-ul ar trebui să fie mai mic față de prognoza lui Teodorovici (inventată) de 1031,04 miliarde de lei), cu creștere mai mică, domnul Cîțu ajunge la un PIB mai mare! De 1040 de miliarde de lei. Prin urmare, aștept cu interes ca domnul Cîțu să depună plângerea penală pe domnul Teodorovici, iar următorul ministru de finanțe să depună plângerea penală pe numele domnului Cîțu: în esență, amândoi se joacă cu deflatorii și cu PIB-ul. Domnul Cîțu se joacă în schimb și cu deficitul!
Luni, deficitul domnului Cîțu (moștenit de la Tedorovici, conform propriei prognoze) era de 4,1%. Eu îl cred pe domnul Cîțu pentru sunt convins că Vâlcovii și Teodorovicii camuflau deficitul real, pentru a minți Comisia Europeană. Ca Grecia.
Dar de luni până joi, deficitul a urcat de la 4,1% la 4,4% sub mandatul domnului Cîțu. Deci, acest deficit este personal și reprezintă primul eșec al noului ministru al finanțelor: în numai trei zile și-a ratat propria țintă de deficit, majorând-o cu 0,3 puncte procentuale. Era la îndemâna ministrului finanțelor să reducă cheltuielile în 4,1%, dar a ales, conștient, să le majoreze și să ducă deficitul la 4,4 din PIB. Așa că, acesta este al doilea motiv pentru care efectiv mă lasă rece faptul că ieri domnul Cîțu a reușit să își finanțeze jumătate din deficitul făcut de el pe care l-a consemnat în numai trei zile. Primul, l-am detaliat în articol: când te împrumuți în Euro iar moneda națională ți se depreciază, ieftin înseamnă scump.
Domnul Cîțu va inspira realmente încredere piețelor financiare atunci când va reuși să se împrumute în lei, la un pret mai mic de 1,5% pe an. Deocamdată, Florin Cîțu o face la un preț mai mult decât dublu: de 3,26% pe an. Voi detalia într-un articol următor, DE CE.
Până atunci, domnul Cîțu trebuie să ne explice și cum va duce el deficitul de la 4,4% din PIB la 3,5% în 2020, altfel decât vânzând argintăria din casă. Pentru că la argintărie era bun și Vâlcov. Poate mai bun. Și cum de folosește domnul Cîțu un curs de schimb de 4,75 lei pentru un Euro la bugetul din 2020, când pe interbancar a sărit deja de 4,8 lei.

Citeste in continuare

Eveniment

ATEN colaboreaza cu Bosch pentru dezvoltarea unor noi tehnologii pentru sedinte

Publicat

pe

ATEN International, lider mondial in solutii de conectivitate AV/IT si sisteme complete de administrare, a anuntat ca produsele sale Pro AV si KVM vor beneficia de integrare cu sistemul de conferinta Bosch Digital Congress Network (DCN), pentru a permite dezvoltarea solutiilor personalizate de care au nevoie companiile moderne in procesul de dezvoltare. Prin control, partajare de date, administrare Pro AV, sedintele pot fi optimizate, imbunatatind in acest fel competitivitatea unei companii.

Odata cu patrunderea in era datelor si a fragmentarii informatiei, companiile vor fi nevoite sa isi imbunatateasca viteza de reactie si nivelul de calitate pentru a putea face fata unei concurente tot mai dinamice. In acest context, o sedinta care poate accelera luarea unor decizii si imbunatati eficienta echipei poate deveni cheia catre succes.

ATEN se axeaza pe solutii inteligente de control si a dezvoltat o serie de sisteme de control, precum VK2100, modelul compact VK1100, solutia de extindere cu 4 porturi seriale VK224 si solutia software de configurare VK6000, pentru a asigura integrarea cu toate tipurile de echipamente AV pentru sedinte. Din dorinta de a satisface mai bine nevoia clientilor de solutii inteligente de control al sedintelor, ATEN a decis sa colaboreze cu Bosch, care detine o pozitie de lider pe piata aplicatiilor pentru sedinte destinate mediului de afaceri. Sistemele Bosch sunt apreciate mult in industrie, performantele lor excelente putand imbunatati semnificativ eficienta si fluiditatea comunicarii. Odata cu integrarea sistemelor digitale de conversatii Bosch, precum DICENTIS, DCN si CCS1000D, ATEN poate asigura administrarea sistemelor de sedinte prin operatii simple, bazate pe o singura atingere. Printre caracteristicile cheie se numara:

  • Situatia/ Starea tuturor microfoanelor in interfata sistemului de control;
  • Setari pentru prioritatea microfonului persoanei care prezideaza sedinta;
  • Activarea si dezactivarea microfonului unui vorbitor;
  • Indicarea starii vorbitorilor aflati in asteptare;
  • Configurarea altor parametri, precum sensibilitatea microfonului etc.

 


In plus, ATEN asigura integrare si cu alte echipamente importante, precum:

  • Camere video pentru conferinte – cu capabilitatea urmaririi vorbitorului;
  • Sisteme AV – Ajusteaza setarile AV in conformitate cu diverse scenarii de utilizare tipice sedintelor;
  • Control ambiental – integrare cu aparatura ambientala, precum iluminatul, aerul conditionat si jaluzelele.

ATEN va continua si in viitor sa colaboreze cu Bosch pentru a stimula dezvoltarea mediului de afaceri prin sustinerea companiilor in procesul de tranzitie la controlul inteligent al sedintelor. Datorita experientei de care dispun, calitatii si integrabilitatii pe care le ofera ATEN si Bosch in industria AV, cei care folosesc solutiile de control ATEN isi pot imbunatati sedintele si intari competitivitatea pe piata.

Pentru mai multe informatii despre sistemele ATEN, vizitati:

http://www.aten.com/ext_data/global_en/microsite/ControlSystem/

Despre ATEN

Infiintata  in anul 1979, ATEN International Co., Ltd. (TWSE: 6277), este cel mai mare furnizor de echipamente de conectivitate AV/IT si solutii de administrare. Incluzand solutii KVM, solutii A/V profesionale si solutii inteligente de alimentare,  gama de produse ATEN conecteaza, administreaza si optimizeaza echipamentele electronice din mediile corporate, guvernamental, educatie, media si transporturi. ATEN detine peste 570 de brevete inregistrate la nivel international si o echipa de cercetare ce asigura un flux constant de solutii inovatoare, de unde rezulta un portofoliu cuprinzator de produse disponibile la nivel mondial. Avand sediul in Taiwan, ATEN International Co., Ltd. s-a extins si are astazi subsidiare in China, Japonia, Coreea de Sud, Belgia, Australia, S.U.A, Regatul Unit, Rusia, Turcia, Polonia, India si, de la finalul anului 2019, Romania – cu centre de cercetare in Taiwan, China si Canada.

Pentru mai multe informatii despre ATEN, vizitati www.aten.com.

Despre Bosch

Bosch Security and Safety Systems face parte din Grupul Robert Bosch. Infiintat inn anul 1886, Grupul Bosch este lider global in furnizarea de tehnologie si servicii. In prezent, Bosch este prezent prin toate domeniile sale de activitate in China: auto, tehnologie si bunuri de consum, energie si cladiri. Pentru a crea valoare pentru clientii sai, telul Bosch Security and Safety Systems este acela de a dezvolta, produce si furniza tehnologii de securitate de top, contribuind in acest fel la crearea unei lumi mai sigure. Asumandu-si responsabilitatea pentru protejarea personalului, a constructiilor si pentru securitatea proprietatii, Bosch Security and Safety Systems detine un portofoliu extins de produse, inclusiv echipamente de supraveghere video, sisteme de alarma la intruziune, control al accesului, alarme de incendiu si alarme vocale. Gama de sisteme profesionale de sunet si pentru conferinte include o varietate larga de produse destinate comunicarii, sunetului si muzicii. In calitate de lider in domeniul IoT, Bosch si-a propus sa creeze o lume mai sigura prin utilizarea experientei detinute in tehnologie, software si servicii, oferind in acest fel clientilor sai solutii integrate inteligente, integrate cu sisteme de securitate si comunicare.

Pentru mai multe informatii despre Bosch, vizitati https://www.boschsecurity.com/xc/en/

Citeste in continuare

Eveniment

Seful Politiei Locale Ploiesti – prietenul procurorului Negulescu Mircea – sfidează legea, bunul simţ si inteligența functionarilor publici din subordine

Publicat

pe

De

Noroc cu Florin Citu, ministrul de finante liberal, care pe zi ce trece, devoaleaza din aceasta ticalosie: ,,In buget avem fond de rezerva de un miliard de lei tocmai pentru doua scrutinuri, pentru alegerile locale si parlamentare”. Acum, anul 2020 este un an electoral iar asta se stie din 2016. Cum sa aloci tu bani pentru alegeri din fondul de rezerva?????? Florin Citu devoaleaza astfel ca a fost fortat sa treaca prin asumare un buget idiot. Pe care il mai si apara… Vai Vai…. Dar apreciez deschiderea lui Florin Citu. Cu alte cuvinte el arata ca Romanii trebuie sa stie ca in acest moment palatul Victoria lucreaza cu un buget idiot, care mai ascunde si recesiunea… Si zi de zi, incepand din 28 noiembrie (articolul de mai jos), Florin Citu trece peste partid si ne demnostreaza acest lucru. Bravo Florin!, dezvaluie analistul Radu Teodor Soviani.

Când ,,ieftin” înseamnă scump și te mai și lauzi cu asta…
Cea mai mare prostie pe care o poate face un ministru al finanțelor într-o economie în care moneda este sub presiune, este aceea de a se împrumuta în monedă străină. Totuși, unii se laudă ca asta.
,,Astăzi ne-am împrumutat în Euro. Din piață am luat 332 de milioane de Euro. Dar le-am luat cu o dobândă de 0,31% pe an. În condițiile în care am anunțat un deficit mare, creșterea economică este în scădere, am reușit să mă împrumut la 0,31%. Predecesorul meu se împrumuta la 0,84%. Este vorba de încredere… Oamenii au încredere că vom veni cu soluții… Aici se vede încrederea investitorilor străini…”, a declarat miercuri, 27 noiembrie 2019, ministrul de finanțe din ultimele 23 de zile, Florin Cîțu.
În primul rând:
Nu este vorba de încredere față de Florin Cîțu. Ci de faptul că România are încă datorie publică mică: undeva spre 36% din PIB. Adică are ,,spațiu” de îndatorare. Este drept că în 2008, datoria publică era 16% din PIB. Adică aproximativ 20 de miliarde de Euro în banii și PIB-ul de atunci. Unsprezece ani mai târziu, datoria publică este de 80 de miliarde de Euro. În 11 ani, am adăugat 60 de miliarde de Euro la datoria publică, sub atenta îndrumare a lui Mugur Isărescu și a miniștrilor de finanțe paiațe ale sicofantului, făcând efectiv nimic în termeni de investiții cu acești bani.
Mai grav e că în perioada 2015-2019 am adăugat nominal la datoria publică, pe creștere economică, mai mult decât în perioada de criză. Ultimul an de Ponta (2015) a însemnat iresponsabilitate maximă, desăvârșită de tehnocrați, iar începând cu 2017, guvernelor nu le-a păsa de economie: în loc să creeze performanță administrativă și politică, să pună banii în investiții pentru a crea (și lungi) un ciclu real de creștere economică, a cărui finalitate ar fi fost majorarea salariilor și pensiilor, au făcut pe dos: pensii și salarii mai mari (pentru cei cu pensii deja mari și salarii deja prea mari în raport de ce fac de banii ăștia), plătite din datorie.
Să ne fie clar: explozia datoriei publice din perioada de criză (2008-2012) să datorează celor care au gestionat economia atât în 2005-2008 cât și în 2009-2012. Aștia au fost de la PNL și PD.
Majorarea datoriei publice post-criză se datorează în esență PSD. Tot fără să facă nimic.
Numitorul comun (complicele, omul de legătură păgubos transpartinic) a fost Mugur Isărescu, care i-a îmbârligat pe toți, având ca rezultat explozia datoriei publice. El a subordonat politica monetară politicului, permanent, iar dacă și-a propus îndatorarea iresponsabilă a României și retazarea șanselor de recuperare a decalajelor față de media europeană, a reușit.
Revenind, despre calculele lui Cîțu:
Ieftin nu înseamnă scump. Spuneam că maxima prostie pe care o poate face un ministru de finanțe cu moneda (și economia sub presiune) este să se împrumute în valută. Bogdan Drăgoi a fost campion la astfel de ticăloșii, păguboase pentru economie și care alimentează spirala îndatorării.
De ce este o prostie? Pentru că guvernul va rambursa datoria publică cu lei din taxe și impozite obținuți de la populație și companii. Cu cât se depreciază leul mai mai mult, cu atât e nevoie de mai mulți lei pentru rambursarea fiecărui Euro. Florin Cîțu s-o fi împrumutat el la 0,31% pe an, în Euro (0,15% din PIB). Dar cum s-a împrumutat? În Euro. Iar dacă peste un an Euro va fi 5 lei (depreciere de 4,16% față de nivelul actual), el va avea nevoie cu 4,16% mai mulți lei pentru a rambursa principalul. Și astfel, dobânda la împrumutul ,,de încredere” al ui Cîțu va necesita cu 4,5% mai mulți lei, din taxe și impozite sau din tăierea cheltuielilor. Deci împrumutul ,,ieftin” de 0,31% pe an înseamnă de fapt un împrumut scump, generator de cheltuieli anuale de 4,5% pe an. De 14 ori mai mult decât estimează domnul Cîțu.
Acum, hai să mai facem un calcul. Florin Cîțu este ministru de 24 de zile. Euro-Leu era în 4 noiembrie 2018 la nivelul de 4,7550. Acum este defacto 4,8 lei. Mai scump cu 1%.
Cursul s-ar fi dus la 4,8 inclusiv dacă nu venea Cîțu la finanțe. Dar poate nu se ducea la 5 lei și nu se croniciza pe parcursul anului 2020. În calculul ipotetic pe care îl fac, 0,84% al ,,predecesorului” însemna un cost real de dobândă în lei de 1,84%, pentru un an. Iar 0,31% al domnului Cîțu, împreună cu politica sa, înseamnă de fapt 4,5%, în lei. De două ori și jumătate mai mult decât ,,predecesorul”, subliniez, Eugen Teodorovici fiind la fel de iresponsabil ca și domnul Cîțu în gestionarea finanțelor publice, dar iresponsabilitatea manifestându-se pe un orizont mai larg de timp. Cam asa este singura diferență.
Și în al doilea rând, despre încrederea piețelor în domul Cîțu
Pe scurt, este o glumă. Noul ministru al finanțelor a reușit deja o performanță greu de egalat, În numai 24 de zile, a creat propria gaură, de 0,3% din PIB. Strict teoretic, dacă o ține în ritmul ăsta (și sper să nu), în 12 luni, deficitul domnului Cîțu urcă spre 8% din PIB în 2020. Să sperăm că nu va fi așa.
De ce spun că domnul Cîțu ,,și-a creat propriul deficit de 0,3%” în numai 24 de zile? Pe scurt. Nu am niciun dubiu vă vechea administrație a acționat în mod ticălos falsificând prognozele de venituri, astfel încât să găsească surse ,,pe hârtie” de finanțare a unor cheltuieli majorate iresponsabil. Aștept încă depunerea plângerii penale de către domnul Cîțu și să lase petardele cu două bugete. Plângere penală pentru falsificarea deflatorului PIB și a prognozelor de venituri. Dar domnul Cîțu nu va face plângerea penală. Și știți de ce? Pentru că și dânsul se joacă cu deflatorii și cu prognozele de PIB. Deși a revizuit în jos creșterea economică (economia nu va mai crește în 2019 în 5,5% ci cu 4%) și prin urmare, PIB-ul ar trebui să fie mai mic față de prognoza lui Teodorovici (inventată) de 1031,04 miliarde de lei), cu creștere mai mică, domnul Cîțu ajunge la un PIB mai mare! De 1040 de miliarde de lei. Prin urmare, aștept cu interes ca domnul Cîțu să depună plângerea penală pe domnul Teodorovici, iar următorul ministru de finanțe să depună plângerea penală pe numele domnului Cîțu: în esență, amândoi se joacă cu deflatorii și cu PIB-ul. Domnul Cîțu se joacă în schimb și cu deficitul!
Luni, deficitul domnului Cîțu (moștenit de la Tedorovici, conform propriei prognoze) era de 4,1%. Eu îl cred pe domnul Cîțu pentru sunt convins că Vâlcovii și Teodorovicii camuflau deficitul real, pentru a minți Comisia Europeană. Ca Grecia.
Dar de luni până joi, deficitul a urcat de la 4,1% la 4,4% sub mandatul domnului Cîțu. Deci, acest deficit este personal și reprezintă primul eșec al noului ministru al finanțelor: în numai trei zile și-a ratat propria țintă de deficit, majorând-o cu 0,3 puncte procentuale. Era la îndemâna ministrului finanțelor să reducă cheltuielile în 4,1%, dar a ales, conștient, să le majoreze și să ducă deficitul la 4,4 din PIB. Așa că, acesta este al doilea motiv pentru care efectiv mă lasă rece faptul că ieri domnul Cîțu a reușit să își finanțeze jumătate din deficitul făcut de el pe care l-a consemnat în numai trei zile. Primul, l-am detaliat în articol: când te împrumuți în Euro iar moneda națională ți se depreciază, ieftin înseamnă scump.
Domnul Cîțu va inspira realmente încredere piețelor financiare atunci când va reuși să se împrumute în lei, la un pret mai mic de 1,5% pe an. Deocamdată, Florin Cîțu o face la un preț mai mult decât dublu: de 3,26% pe an. Voi detalia într-un articol următor, DE CE.
Până atunci, domnul Cîțu trebuie să ne explice și cum va duce el deficitul de la 4,4% din PIB la 3,5% în 2020, altfel decât vânzând argintăria din casă. Pentru că la argintărie era bun și Vâlcov. Poate mai bun. Și cum de folosește domnul Cîțu un curs de schimb de 4,75 lei pentru un Euro la bugetul din 2020, când pe interbancar a sărit deja de 4,8 lei.

Citeste in continuare

Parteneri

Ultimile stiri locale

Eveniment2 ore inainte

Curtea Constitutionala ar trebui sa vada ceea ce nu vad complicii lui Iohannis&Orban, ma refer la Ciolacu&Co, si anume ca asumarea raspunderii pe buget este o ticalosie nesanctionata prin motiune de cenzura de complicii lor din PSD, cu grave efecte economice

Noroc cu Florin Citu, ministrul de finante liberal, care pe zi ce trece, devoaleaza din aceasta ticalosie: ,,In buget avem...

Eveniment16 ore inainte

ATEN colaboreaza cu Bosch pentru dezvoltarea unor noi tehnologii pentru sedinte

ATEN International, lider mondial in solutii de conectivitate AV/IT si sisteme complete de administrare, a anuntat ca produsele sale Pro...

Eveniment22 de ore inainte

Seful Politiei Locale Ploiesti – prietenul procurorului Negulescu Mircea – sfidează legea, bunul simţ si inteligența functionarilor publici din subordine

Noroc cu Florin Citu, ministrul de finante liberal, care pe zi ce trece, devoaleaza din aceasta ticalosie: ,,In buget avem...

Eveniment2 zile inainte

Stiati ca guvernarea actuala a mintit inca din primele zile de guvernare, spunand ca face investitii pentru spitale?

Stiati ca guvernarea actuala a mintit inca din primele zile de guvernare, spunand ca face investitii pentru spitale, in realitate...

Eveniment3 zile inainte

Luați-vă popcornul și asistati la circ/Primarul PNL Adrian Dobre si seful Politiei Locale Ploiesti au furat startul si ne ofera circ inainte de campania electorala

Precizam intr-un articol anterior ca circul și pâinea sunt folosite și acum la pachet, nu doar când se apropie momentul...

Eveniment3 zile inainte

Procurorii militari s-au făcut că anchetează Securitatea/Newsweek Romania confirma dezvaluirile ziarului Incisiv de Prahova

”Teroriștii” din decembrie au fost securiștii aflați sub comanda lui Iulian Vlad, securisti care ne conduc si azi si/sau sunt...

Eveniment4 zile inainte

Care este serverul perfect pentru voi

Procurorul Ionuţ Botnaru, unul dintre cei cinci candidaţi admişi la interviurile de la Ministerul Justiţiei pentru funcţia de şef al...

Eveniment5 zile inainte

Procurorul Ionuţ Botnaru şi-a retras candidatura pentru funcţia de şef al DNA

”Teroriștii” din decembrie au fost securiștii aflați sub comanda lui Iulian Vlad, securisti care ne conduc si azi si/sau sunt...

Eveniment6 zile inainte

,,Poți să îi prostești pe puțini de multe ori, pe mulți de puține ori, dar niciodata pe mulți de multe ori”/Că așa e cu statul de drept

”Teroriștii” din decembrie au fost securiștii aflați sub comanda lui Iulian Vlad, securisti care ne conduc si azi si/sau sunt...

Uncategorized7 zile inainte

ViewSonic a anunțat în cadrul Pepcom 2020 lansarea monitorului pentru jocuri de 55”, noul monitor compatibil NVIDIA G-SYNC și obținerea certificării Blur Busters Strobe

ViewSonic® Elite a prezentat noi monitoare, printre care un monitor compatibil NVIDIA G-SYNC, primul monitor din lume certificat Blur Busters...

Eveniment7 zile inainte

Generalul DIPI, din afacerile cu italienii din “Cosa Nostra”, demis după tragedia Caracal, a fost trecut în rezervă

(Preluare Newstrack.ro):În perioada în care activa în funcția de judecător la Curtea de Apel București, Corneliu Bogdan Ion-Tudoran a achiziționat,...

EvenimentO săptămână inainte

Descopera cele mai bune oferte pentru produse de papetarie online

Cand lucrezi intr-un birou, folosirea produselor de papetarie este un lucru la ordinea zilei. De la simple coli de A4...

EvenimentO săptămână inainte

OPINIE/Politicienii, preocupați doar de soarta lor, preferă să sacrifice o țară și un popor decât să renunțe la furtul din banii publici

Caracter, conștiință, bun simț, altruism, muncă, modestie cinste, onoare, devotament, credință, atribute ale civilizației și ale lumii moderne, sunt pentru...

EvenimentO săptămână inainte

Iohannis, dublă strategie anti-Orban – Ziarul Incisiv de Prahova

(Preluare PRESA CURATĂ): Dosare penale ţinute în DNA şi peste 12 ani, instanţe cercetate aproape cu totul. 97,08% din cererile...

EvenimentO săptămână inainte

Prima amenda GDPR pentru o asociatie de proprietari

(Preluare PRESA CURATĂ): Dosare penale ţinute în DNA şi peste 12 ani, instanţe cercetate aproape cu totul. 97,08% din cererile...

Backlink si articole SEO ADfel Digital Marketing Backlink si articole SEO ADfel Digital Marketing
AfaceriO săptămână inainte

Ghid de obtinere de backlinks in 2020: Pas cu Pas

Dorinta ownerilor de business de a obtine o vizibilitate mai ridicata printre utilizatorii online si potentialii clienti prin sporirea relevantei...

Știrile Săptămânii