Despre Trump s-au spus și s-au scris multe, insa foarte rar cu luciditate si obiectivitate. Majoritatea ziaristilor francezi, a corespondenților in Statele Unite și a experților s-au comportat mai mult ca niște activiști anti-Trump decât ca analiști neutri și lucizi. Nici o președinție nu a stârnit atât de multă pasiune și ură. E si vina lui Trump, bineinteles, prin felul lui de a fi, tweet-urile violente, reactiile, etc… Insa nu-l putem învinui pentru toate minciunile și scenariile grotești de care a fost acuzat. E, intr-adevar, in mare parte responsabil de ceea ce s-a intimplat acum, la sfirsit, mai ales de pierderea majoritatii la Senat. Dar sa nu uitam ca Democratii si presa (in afara lui WSJ) au sustinut practic 4 ani la rind ca a « furat » alegerile din 2016 cu ajutorul rusilor.

Insa ceea ce ma intereseaza mai mult sunt reformele economice si fiscale pe care le-a facut, acel « Tax Cuts and Jobs Act » din 2017, in urma caruia au fost suprimate sute de reglementari economice si ecologice, au fost reduse sau eliminate impozite si taxe (pentru intreprinderi si familii). Reformele – fara echivalent de la perioada lui Reagan incoace – au privilegiat antreprenorii si angajatii lor. Asa cum reformele in favoarea « charter schools » au fost benefice minoritatilor si familiilor modeste.

Rezultatele au fost impresionante, demonstrind ca reformele liberale sunt cele mai bune pentru economie si pentru populatie. In afara faptului ca a obtinut 12 milioane de voturi in plus fata de 2016, rata minoritatilor care l-au votat in noiembrie a fost mult mare decit acum 4 ani. Explicatia e mai ales economica: rata sărăciei a scazut impresionant si fara precedent, iar venitul median în Statele Unite a atins cel mai înalt nivel din ultimii 50 de ani.

La inceputul anului 2020, rata saraciei in rindul minoritatii negre era la nivelul cel mai scazut din ultimii 59 de ani. În trei ani sub Trump, salariul mediu al populatiei afro-americane a crescut mai mult decât în opt ani sub Obama (19%, comparativ cu doar 11%).

Despre Trump s-au spus și s-au scris multe, insa foarte rar cu luciditate si obiectivitate. Majoritatea ziaristilor francezi, a corespondenților in Statele Unite și a experților s-au comportat mai mult ca niște activiști anti-Trump decât ca analiști neutri și lucizi. Nici o președinție nu a stârnit atât de multă pasiune și ură. E si vina lui Trump, bineinteles, prin felul lui de a fi, tweet-urile violente, reactiile, etc… Insa nu-l putem învinui pentru toate minciunile și scenariile grotești de care a fost acuzat. E, intr-adevar, in mare parte responsabil de ceea ce s-a intimplat acum, la sfirsit, mai ales de pierderea majoritatii la Senat. Dar sa nu uitam ca Democratii si presa (in afara lui WSJ) au sustinut practic 4 ani la rind ca a « furat » alegerile din 2016 cu ajutorul rusilor.

Insa ceea ce ma intereseaza mai mult sunt reformele economice si fiscale pe care le-a facut, acel « Tax Cuts and Jobs Act » din 2017, in urma caruia au fost suprimate sute de reglementari economice si ecologice, au fost reduse sau eliminate impozite si taxe (pentru intreprinderi si familii). Reformele – fara echivalent de la perioada lui Reagan incoace – au privilegiat antreprenorii si angajatii lor. Asa cum reformele in favoarea « charter schools » au fost benefice minoritatilor si familiilor modeste.

Rezultatele au fost impresionante, demonstrind ca reformele liberale sunt cele mai bune pentru economie si pentru populatie. In afara faptului ca a obtinut 12 milioane de voturi in plus fata de 2016, rata minoritatilor care l-au votat in noiembrie a fost mult mare decit acum 4 ani. Explicatia e mai ales economica: rata sărăciei a scazut impresionant si fara precedent, iar venitul median în Statele Unite a atins cel mai înalt nivel din ultimii 50 de ani.

La inceputul anului 2020, rata saraciei in rindul minoritatii negre era la nivelul cel mai scazut din ultimii 59 de ani. În trei ani sub Trump, salariul mediu al populatiei afro-americane a crescut mai mult decât în opt ani sub Obama (19%, comparativ cu doar 11%).

Informati-va doar din surse oficiale. Vlad Voiculescu, baietel de turnator: ,,Sunt alte ţări în această lume care nu au văzut o doză de vaccin. O prietenă din Japonia îmi spunea zilele trecute că în Japonia vor ajunge vaccinuri abia din luna martie, cel mai probabil. Avem privilegiul de a fi parte a unui club select şi anume comunitatea europeană şi asta ne dă acces la cantităţi limitate în acest moment la vaccin, dar vor fi cantităţi din ce în ce mai mari din aceste vaccinuri.”. Adica vai de steaua lor de japonezi, ca ei nu fac parte din clubul la care predecesorii lui Voiculescu, pe legatura cu Securitatea, puteau spera de mult prin infiltrare. Cum sta de fapt situatia: Japonia a vazut doze de vaccin, doar ca Japonia nu a aprobat inca folosirea vaccinului Pfizer, pentru ca legislatia impune teste suplimentare pana la aprobarea vaccinului. Iar Japonia estimeaza o eventuala aprobare la jumatatea lui februarie 2021. Deci nu este o problema ca Japonia nu are acces la vaccin cum lasa sa se inteleaga Vlad Voiculescu ( ,,nu a vazut”) – Japonia a semnat cu Pfizer inca din luna iulie pentru a obtine 60 de milioane de doze), ci este o chestiune de autorizare si abordare: Japonia isi ia toate precautiile si astepta rezultatele testelor clinice din Japonia pentru a autoriza (sau nu) vaccinul. Iar Pfizer trebuie sa prezinte autoritatilor de sanatate publica japoneze pana la sfarsitul lunii ianuarie, rezultatele testelor clinice din Japonia (pe care Japonia le vede, ca se fac acolo), urmand ca daca acestea sunt considerate satisfacatoare, sa aprobe cel mai devreme la jumatatea lunii februarie. De la debutul pandemiei Japonia are 328.000 de cazuri de COVID-19 la o populatie de 126 de milioane si nu ii are pe Vlad Voiculescu, Nelu Tataru sau Arafat. Romania are mai mult de dublu (aproape 700.000 de cazuri) la o populatie de peste 6 ori mai putin numeroasa. Si ii are pe Vlad Voiculescu, Nelu Tataru si Raed Arafat. Plus o prietena a lui Vlad Voiculescu,din Japonia, acesta nementionand ce grad (de rudenie) are prietena. Later edit: Japonia a inregistrat 4.548 de decese de la inceputul pandemiei. Romania: 17.369, dezvaluie analistul Radu Teodor Soviani. (Cristina T.).