Connect with us

Eveniment

care nu există în realitate, plăsmuită, ireală – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

Căderea economiei cu 3,9% în 2020 (raportată de statistică) înseamnă pentru Florin Cîțu o performanță ,,fantastică”. Iată unde are dreptate:Potrivit dicționarului, fantastic înseamnă ,,care nu există în realitate. Creat. Plăsmuit de imaginație. Ireal”. Așa și este căderea economică de -3,9%. Și iată și de ce.

INS a comunicat datele de care Florin Cîțu crede că avea nevoie pentru a plăsmui o nouă legendă a performanței fantastice a administrării economiei în 2020. În comunicatul ,,semnal”, care va fi revizuit la un moment în care nimeni nu va mai putea nega decalajele României față de economia UE, care se vor mări, INS ne spune și încep cu disclaimer-ul:

,,Estimările semnal sunt afectate de criza pandemică și de instituirea stării de urgență și a stării de alertă (…) Aceste estimări s-au concretizat printr-o creștere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea datelor au fost utilizate surse alternative. (…) Datele publicate astăzi vor face obiectul unor revizuiri. (…) Revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei”.

La ce vă trimite cu gândul ideea de ,,surse alternative” fără ca acestea să fie nominalizate? Pe mine mă trimite cu gândul la ,,Când primim o informare de la SRI, o citim, și ne considerăm informați”. Unii aveau nevoie ca economia în 2020 să fie raportată cu o cădere sub 4% și nu mai apropiată de 5% cât estimez că a fost în mod real căderea economiei în 2020. Desigur exista posibilitatea și ca sursele alternative să se numească simplu: wishful thinking.

De-a lungul timpului, statisticile din România au dat-o în bară rău. În anul 2012 am demonstrat umflarea de către Statistică a PIB-ului pentru anul 2011, cu 20 de miliarde de lei. În 2013, premierul de atunci constata ,,greșeala” de plus 20 de miliarde de lei și demitea conducerea INS.

Am semnalat în multe rânduri cum, într-o măsură mai mare sau mai mică, când cineva strigă SARI, datele comunicate de INS răspund prompt: ,,Cât de sus?”. Cel mai recent am semnalat asta chiar în 15 mai 2020:

Datele din aprilie 2020 veneau să se plieze pe comanda publică a ministrului de finanțe și anume ca economia să nu scadă în primul trimestrul din 2020. Iar statistica s-a conformat: a anunțat o creștere de +0,3% în primul trimestru, în luna mai. Atunci, ca să scoată creșterea economică de +0,3% din trimestrul I față de trimestrul IV, INS recalcula în jos baza de raportare, respectiv trimestrul IV 2019, care nu mai creștea cu 1,5% în față de trimestrul II, ci doar cu 1,2%, diferența de 0,3% fiind șutată de INS în trimestrul I 2020. Ca să iasă cum spunea Cîțu.

Și ca să iasă cum trebuie, într-adevăr pentru trimestrul I, INS a băgat în ele, absolut fantastic, umfând cu 18% comerțul cu ridicata în martie 2020, față de februarie 2020. Ca să iasă această cifră necredibilă, au raportat, din surse alternative, o creștere cu 41,2% în trimestrul I 2020 față de trimestrul I 2019 a comerțului cu produse agricole și berbecuți, jumătate din această creștere fiind doar în luna martie 2020 față de februarie 2020, într-o singură lună înregistrându-se o creștere de 21%. Absolut fantastic!

Ulterior, INS și-a pus cenușă în cap. În comunicatul din 13 noiembrie 2020, revuizeiște creșterea economică de la 0,3% în trimestrul Ia ZERO.

comunicat – 13 nov 2020-pib_tr3r2020

Iar astăzi, 16 februarie 2021, INS se răzgândește din nou în privința creșterii economice din trimestrul I 2020: nu mai este zero, ci devine 0,2%. Fără această răzgândeală din surse alternative (incluzând și răzgândeala pe trimestrul III 2020), căderea economică din 2020 ar fi fost de peste 4%.

Paradoxal, deși baza se modifică (trimestrul I), evoluția din trimestrul III nu este afectată (economia a scăzut atât la raportările din noiembrie cât și la cele din februarie tot cu 12,2% în trimestrul II. Cum naiba, dacă s-a modificat baza? Pe surse alternative.

Tot pe surse alternative, INS mai găsește încă 0,5 puncte de creștere în trimestrul III (majorând evoluția economiei de după lockdown, în trimestrul III, de la 5,6% cât raportase în noiembrie, la 6,1%. E drept că asta le afectează evoluția din trimestrul IV (care arată o dinamică inferioară de creștere în trimestrul IV față de trimestrul III). Dar, la următoarea revizuire, tot pe surse alternative, o vor rezolva și pe asta.

Cam așa a obținut Guvernul României o performanță ,,fantastică” în anul 2020, de -3,9%. Ceea ce consemnează o diferență de la +4,7% în 2019 la -3,9% în 2020. Adică o diferență în dinamica PIB de 8,6 puncte procentuale.

În baza legendelor INS pe ,,surse alternative”, Florin bagă în ele, confruntat cu cea mai proastă gestionare a crizei economice din Uniunea Europeană după politicile #nimicpentrupopulatie, vine și mai adaugă o sumă de neadevăruri:

Singurele chestii ,,spulberate” de performanța ,,fantastică” sunt chiar predicțiile lui Florin:

  • în 8 martie 2020, ne asigura că ,,economia României nu va avea de suferit chiar dacă economia globală S-AR PUTEA să intre în recesiune”. Găsiți declarația aici.
  • În aprilie 2020, făcea o rectificare bugetară prin care susținea că PIB-ul României va crește în anul 2020 față de 2019, cu 20 de miliarde de lei, falisificând estimarea de PIB astfel încât să ordonanțeze cheltuieli dubioase pe baza unor venituri incerte. Găsiți analiza aici.
  • Tot în aprilie 2020, spunea că economia României se va contracta în 2020 doar cu 1,9%, PIB-ul urmând să fie mai mare în 2020 față de 2019. Capacitatea ZERO de prognoză a fost confirmată de fiecare rectificare bugetară.

  • În aprilie 2020, FMI spunea că economia României se va contracta cu -5%, iar realitatea demonstrează că FMI a fost mult mai realist în estimarea evoluției economiei față de Florin (care atunci făcea bugetul cu o cădere de doar -1,9%), Acum Florin vine și spune că ,,spulberă estimările apocaliptice”, în condițiile în care estimarea din aprilie 2020 a FMI a fost foarte aproape de realitate și nimic apocalipitic. Vedeți estimarea FMI într-o analiză din aprilie 2020, aici:

Singurele 6 lucruri care nu pot fi contestate referitor la economia României în 2020 (deși e posibil ca INS să găsească noi sau vechi ,,surse alternative” pentru asta, sunt următoarele:

  • Economia României s-a prăbușit în trimestrul II al anului 2020 peste media Uniunii Europene: -12,2% în România față de -11,4% medie de scădere în economia Uniunii;
  • ,,Revenirea” din trimestrul III din România a fost debilă, fiind sub jumătate din revenirea din economia Uniunii: 6,1% în România versus 12,4 medi Uniunii.
  • Nu este vorba despre nicio revenire în ,,V” a economiei Românești, ci de incapacitarea din cauza politicii #nimicpentru populație, a revenirii economiei în trimestrul III. Practic, România a ratat startul revenirii la activitate economică, nici după trimestrul IV nerecuperând integral căderea din trimestrul II. Deci, nici vorbă despre revenire în V.
  • România a alocat cel mai mic pachet de stimul pentru economie și populație din regiune.

  • Romania este singura țară din regiune a cărei datorie publică continuă să crească până în 2023, spre deosebire de alte state, și care se împrumută la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană.

  • Și, desigur, pe surse alternative, economia României a scăzut ,,doar” cu -3,9% în 2020, ceea ce realmente reprezintă o ,,performanță” fantastică: care nu există în realitate, plăsmuită, ireală, dezvaluie analistul economic Radu Teodor Soviani. (Crsitina T.).

Eveniment

Ceea ce se intampla in Bucuresti, respectiv evacuarea intempestiva a spitalului Foisor (multi pacienti operati sau care asteaptau operatia), scosi in strada, trimisi acasa sau transferati la alte spitale, subliniez, intempestiv, nu imi arata numai incompetenta autoritatilor – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

De

Lucrul cu platforme aeriene implică o serie de riscuri. Unele dintre acestea pot fi evitate prin măsuri tehnice sau organizaționale, dar nu toate. Prin urmare, antreprenorul este obligat să furnizeze echipament de protecție individuală (EIP) și, atunci când lucrează la înălțimi, și protecție împotriva căderilor (EIP). Operatorul platformei de lucru aerian și toți angajații sunt obligați să poarte și să utilizeze EIP în conformitate cu instrucțiunile și instrucțiunile date de compania închirieri nacele Brașov.

Echipament de protecție individuală (EIP) și protecție la cădere (EIP)

Lucrul cu platforme aeriene implică o serie de riscuri. Unele dintre acestea pot fi evitate prin măsuri tehnice sau organizaționale, dar nu toate. Prin urmare, antreprenorul este obligat să furnizeze echipament de protecție individuală (EIP) și, atunci când lucrează la înălțimi, și protecție împotriva căderilor (EIP). Operatorul platformei de lucru aerian și toți angajații sunt obligați să poarte și să utilizeze EIP în conformitate cu instrucțiunile și instrucțiunile date de companie.

Platformă de ridicare a camionului utilizată © Ruthmann

Fiecare EIP trebuie verificat în caz de deteriorare în fiecare zi lucrătoare și poate fi utilizat numai dacă toate piesele sunt în stare perfectă. Dacă nu este cazul sau dacă există îndoieli, acest lucru trebuie raportat imediat supraveghetorului. În niciun caz nu poate fi utilizat EIP defect, deoarece acest lucru este asociat cu riscuri considerabile pentru utilizator.
PPE și PPE

Elementele tipice ale unui EIP sunt mănușile de protecție, ochelarii de protecție, pantofii de protecție, pălăriile de protecție, precum și îmbrăcămintea de protecție și de avertizare. Când lucrați pe o platformă cu braț, există și riscul ca operatorul și alte persoane să fie aruncate din platformă. Acest așa-numit „efect de bici” poate fi cauzat de blocarea dispozitivului de ridicare, de o coliziune cu un alt vehicul sau de conducerea pe un drum neuniform. Pentru a evita riscul efectului biciului, echipamentul individual de protecție împotriva căderii este obligatoriu. Un astfel de EIP constă cel puțin dintr-un ham de siguranță, un element de conectare și un ochi de fixare adecvat care poate fi atașat în structura platformei de lucru.

O parte esențială a oricărui concept de siguranță operațională este echipamentul individual de protecție și, atunci când lucrează la înălțime, echipamentul individual de protecție împotriva căderii. Un articol de informare separat tratează acest lucru, în care sunt descrise cerințele specifice pentru un EIP, precum și intervalele de inspecție.

Inspecțiile periodice ale mașinilor, EIP, precum și instruirea operatorilor contribuie decisiv la stăpânirea riscurilor implicate în manipularea platformelor de acces și eliminarea pericolelor pe cât posibil prin prevenire. Ca și în cazul stivuitoarelor și transpaletelor, siguranța pe termen lung poate fi realizată numai dacă operatorii și alt personal cunosc și respectă anumite reglementări de siguranță. Într-un articol de fond amplu, vă prezentăm sfaturi importante și reguli de conduită pentru utilizarea în siguranță a platformelor de lucru, începând cu rutele de circulație până la intrarea și ieșirea la manipularea în siguranță a încărcăturilor.

Platformă de lucru ridicată sau coș de lucru pentru stivuitor? În multe companii de furnizori din Brașov există un coș de lucru ca accesoriu pentru stivuitor, cu care pot fi crescute 1-2 persoane. Și aici trebuie luate în considerare anumite cerințe tehnice și organizaționale, pe care vi le vom prezenta mai detaliat într-un articol separat.

Citeste in continuare

Eveniment

Acțiunea „mafiei gunoaielor” de eliminare a unor agenti economici de pe piata autohtona a trecut la o adevarata „mascaradă”/Se situează la un nivel semnificativ mai ridicat decât cel la care ar trebui să fie si a intrat in „monitorizarea” mai multor servicii secrete – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

De

Pentru a nu fi acuzati de partipriuri cu o formatiune politica sau alta, Incisiv de Prahova va prezinta modelul de sifonare a banului public si de actiuni cu relevenata in Codul Penal, pe perioada 2010-09.04.2021.

Nu stim si nu ne intereseaza domeniul politic care poate mentine in brate si la conducere o asemenea grupare de crima organizata, este apanajul, strict, al organelor de cercetare penala care sunt, inca, in adormire. Oare pentru cat timp mai pot face „joc de glezne”?

Noi prezentam doar faptele, pe baza de probe, cu documente si chiar constatari ale unor controale derulate de institutiile statului.

Atat, la final va vom prezenta si schema gruparii de crima organizata chiar daca duce la varful unor partide politice, fara alte comentarii.

Pana la prezentarea faptelor din prezent in toata splendoarea ilegalitatilor savarsite de Stoica Ion, va prezentam ce au constatat organele finaciare de control, imputari si sarcini care nu au fost duse la indeplinire de catre  eternul director Stoica Ion care se lauda ca are sprijin politic la nivelul unei formatiuni politice aflate la guvernare si ca va fi mentinut in functie.

Noi speram ca, la baza, nu sunt negocierile facute in campania electorala de la locale cand acelasi personaj a trecut in barca fiului primarului de la Filipestii de Padure cu toate ca el este denuntatorul pentru furturile din banul public al tatalui acestuia, fostul primar al aceleiasi localitati unde „STIMABILUL” Stoica a mai obtinut inca un mandat de consilier. Doar speranta ne ramane, chiar daca politica noastra „damboviteana” a trecut de bariera unei curve si a ajuns o tarfa jegoasa de pe DN1! Aviz amatorilor!

Ne ne vom referi in acest articol cum stimabilul Stoica face jocurile in mafia gunoaielor, nici cum aceste solicita imprumut de la diversi agenti economici pentru a isi achita salariile angajatilor si pe urma le „trage” o adevarata teapa acestora emitand niste chitante de primire a banilor pentru facturi din 2012-2013, achitate o data, la vremea respectiva, fiind un cumul de infractiuni….lasam organele de cercetare penala sa isi spuna punctul de vedere, noi o sa prezentam toate aceste aspecte/fapte/actiuni/documente doar pe baza de probe.

Ce va urma in dezvaluirile noastre si a documentelor ce le vom prezenta trece de domeniul SF-ului si chiar de domeniile tratate la Spitalul Voila, un exemplu ca este mai aproape si se poate interveni mai rapid pentru un tratament de specialitate.

In prima faza – prezentam doar dispoziitiile Curtii de Conturi Prahova care nu au fost puse in aplicare de catre acest individ, am precizat ca luam „pas cu pas” toate sursele de sifonat bani publici si de actiuni cu relevenata in Codul Penal din 2010 si pana in  prezent- cu precizarea ca „MUSIU’” se lauda ca acesta „cotizeaza” din aceste furturi la o personalitate din conducerea CJ Prahova care il va mentine in functie.

In aceste episoade va vom prezenta si cum Stoica ii fura pe toti agentii economici ce isi desfaoara activitatea in S.C. Brazi Industrial Parc S.A. Negoieşti Negoieşti prin umflarea ilegala a utilitatilor, etc, incalcand practic si legea de infiintare a parcurilor industriale.

Imunitate si protectie politica, pana cand?

S.C. Brazi Industrial Parc S.A. Negoieşti nu a reflectat în contul „Valori de încasat”, contravaloarea a 3 file de CEC emise pentru garantarea efectuării plaţilor în cadrul unui contract de vânzare, file care au fost restituite până la data de 04.11.2010, nefiind puse în plată, deşi la 31.12.2010 aferent acestui contract a existat un sold de 256.488,50 lei.

Au fost evidenţiate eronat, pe cheltuieli înregistrate în avans ale anului 2009 și ulterior în anul 2010, pe cheltuieli de exploatare, a unor sume (21.000 lei) plătite către un prestator în baza contractului încheiat și care în fapt reprezintă costul aferent unor lucrări de investiții derulate de S.C. Brazi Industrial Parc S.A. Negoieşti, care se recuperează în perioade viitoare prin amortizarea investiţiilor recepționate.

Atât la 31.12.2009, cât şi la 31.12.2010, S.C. Brazi Industrial Parc S.A. Negoieşti a menţinut în mod eronat în soldul contului 4118 “Clienţi incerţi” suma de 77.390,71 lei reprezentând creanţe neîncasate de la 4 clienţi, care conform comunicării Oficiului Registrului Comerţului, erau radiaţi din evidenţele acestuia.

În perioada 2004-2009, prin hotărâri ale Consiliului Judeţean Prahova unicul acţionar al S.C. Brazi Industrial Parc S.A. Negoieşti, s-a aprobat majorarea capitalului social al societăţii cu valoarea de 85.738.052,13 lei prin trecerea unor active din proprietatea privată a judeţului, ca aport în natură (active fixe corporale, piese de schimb, obiecte de inventar de natura mijloacelor fixe şi materiale consumabile).

Valoarea bunurilor intrate în societate ca aport la capital, au fost evidenţiate doar în contul 1011 ”Capital subscris, neversat” la valoarea de preluare de 84.462.815 lei, fără aprobarea Adunării Generala a Acţionarilor. Ulterior, de asemenea fără aprobarea Adunării Generala a Acţionarilor, suma a fost diminuată cu 76.287.805 lei reprezentând pierderea înregistrată la vânzări sau cu reîncadrarea sumelor în rezerve, înregistrări contrare Ordinului MFP nr.1752/2005 pentru aprobarea reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, în vigoare la data efectuării operaţiunilor economice.

Astfel, la 31.12.2008, capitalul subscris şi vărsat a fost de numai 8.875.010 lei (confirmat de către Oficiul Registrului Comerţului), contrar prevederilor art.215 din Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale, conform cărora bunurile reprezentând aport la capitalul social se evaluează de către experţi evaluatori.

Şi în anul 2010 capitalul social a fost diminuat cu 1.054.997 lei, reprezentând pierderea de valoare în urma evaluării bunurilor în vederea vânzării, de asemenea înregistrare contrară normelor de reglementare.

La nivelul S.C. Brazi Industrial Parc S.A. a fost încheiat în anul 2008 un contract de achiziție publică nr. 240/31.07.2008 pentru „asistență juridică în vederea recuperării sumei de 2.000.000 lei din scrisoarea de garanție bancară de bună execuție nr. 4160/13.07.2006” cu un cabinet de avocatură prin atribuirea directă de către directorul general, care a avut și calitatea de președinte al Consiliului de administrație, în totală lipsă de transparență, generând cheltuieli inutile, nejustificate și nelegale. La control s-a stabilit că prin încheierea în mod nelegal a acestui contract, societatea a fost prejudiciată cu suma de 80.255,06 lei (70.000 lei – creanță conform titlului executoriu și 10.255,06 lei – cheltuieli efectuate cu executarea silită).

Atribuirea contractelor de cesiune şi închiriere a fost făcută fără a se respecta prevederile legale privind concesionarea şi închirierea bunurilor prin licitaţie publică aşa cum se prevede la art. 123(2) din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale. Contractele au fost atribuite în mod direct pe baza solicitărilor agenţilor economici, prin negociere plecând de la preţul minim aprobat prin hotărâre a Adunării Generale a Acţionarilor. În contractele încheiate nu se prevăd clauze clare şi concrete privind politica de dezvoltare a societăţii. În concluzie, prin practicarea unui management de administrare a societăţii necorespunzător nu au fost realizate venituri estimate la nivelul de 192.287 lei în cazul a 3 contracte, societatea neîndeplinindu-şi în totalitate atributele pentru care a fost creată, în sensul dezvoltării zonei şi crearea de locuri de muncă prin atragerea de investitori care să realizeze investiţii în domeniile prevăzute de OG nr. 65/2001.

– referitor la vânzări de active şi alte bunuri, la control s-a constatat că gestionarea patrimoniului S.C. Brazi Industrial Parc S.A. nu s-a făcut în condiţii de bună gestiune financiară, care să asigure economicitatea, eficacitate şi eficienţă în utilizarea fondurilor publice şi administrarea patrimoniului, situaţie susţinută de aspectele constatate în operaţiunile de vânzare de materiale consumabile, deşeuri, obiecte de inventar, în care vânzările s-au realizat la preţuri inferioare valorilor celor stabilite prin rapoartele de evaluare, după cum urmează:

Prin contractul încheiat între S.C. Brazi Industrial Parc S.A., în calitate de vânzător şi un agent economic, în calitate de cumpărător, au fost vândute prin licitaţie deschisă cu strigare “ materiale consumabile, piese schimb, obiecte de inventar şi ambalaje din depozit” la preţul de 1.000.000 lei, în condiţiile în care valoarea contabilă a acestor bunuri era de 2.756.994,52 lei, iar cea stabilită de evaluator de 1.701.998,00 lei; în raport cu valoarea stabilită de evaluator s-a realizat o vânzare ineficientă pe fondul unor nereguli şi abateri care, în condiţiile unui control intern eficient, nu s-ar fi produs.

În anul 2009, între S.C. Brazi Industrial Parc S.A., în calitate de vânzător şi un agent economic, în calitate de cumpărător, a fost încheiat un contract de vânzare – cumpărare, având drept obiect „bunuri casate, aferente staţiei electrice de 35 Kv, în cantităţile din raportul de evaluare întocmit în vederea vânzării, cu obligativitatea efectuării lucrărilor de dezafectare/dezmembrare şi ecologizarea suprafeţei de teren aferente staţiei electrice (3102,00m.p.)”. Pe fondul unui control intern nefuncţional şi ineficient, documentele întocmite cu ocazia operaţiunilor de cântărire au fost întocmite necorespunzător, iar membrii comisiei pentru dezmembrare , verificare şi cântărire şi-au asumat unele operaţiuni la care nu au participat şi pe care nu le-au efectuat.

– acordarea de avansuri către furnizorii de servicii în cote peste baremurile prevăzute de legislaţie, astfel că la data controlului s-au înregistrat avansuri acordate necuvenit de 939.556,99 lei justificate ulterior prin contraprestaţii.

Plata nelegală a sumei de 2.400 lei reprezentând indemnizație netă acordată membrilor comisiei de analiză a contractelor încheiate de SC Brazi Industrial Parc SA, membrii desemnați din cadrul reprezentanților Adunării Generale a Acționarilor, pentru care s-au virat la buget contribuții angajat în sumă de 1.020 lei și contribuții angajator în sumă de 925 lei.

Decontarea prin situații de plată pentru 6 obiective de investiții de sume nelegale la nivel de 108.861,54 lei către 4 prestatori de lucrări prin plata nejustificată de cantitați de lucrări neexecutate, prețuri de materiale supraevaluate și elemente de cheltuieli sau operațiuni care nu au legătură cu lucrarea.

Prin “Regulamentul de achiziții de produse, lucrări și servicii” elaborat de SC Brazi Industrial Parc SA, aprobat prin hotărârile AGA nr. 20/11.10.2007 și nr. 20/25.03.2009, societatea nu și-a însușit respectarea prevederilor OUG nr. 34/2006 privind achizițiile publice și a Normelor de aplicare a acestea, aprobate prin H.G. 925/2006, bazându-se pe o opinie exprimată de ANRMAP prin adresa nr. 2844/22.05.2007 în care precizează că, întrucât SC Brazi Industrial Parc SA are calitatea de “întreprindere publică”, conform art. 8 lit. d din OUG 34/2006, în conformitate cu art. 229 alin.(2) și art. 235, “apreciem că SC Brazi Industrial Parc SA trebuie să aplice prevederile OUG 34/2006 doar pentru “energie”.

Inventarierea elementelor patrimoniale și înregistrarea în evidența contabilă a rezultatelor acesteia nu s-a efectuat cu respectarea în totalitate a prevederilor legii. Vom reveni cu dezvaluiri senzationale privind caracatita mafiei gunoaielor si metodele/mijloacele inovatoare (de domeniul Spitalului Volia) privind furtul banilor publici si de sifonare. (Cristina T.).

 

 

 

 

Citeste in continuare

Eveniment

Stoica Ion și-a trecut pe persoana fizica administrarea S.C. Brazi Industrial Parc S.A. Negoieşti Negoieşti – sursa de sifonat bani publici si de actiuni cu relevenata in Codul Penal/Cine il tine in brate din CJ Prahova? (I) – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

De

Chiar așa. Ce au în comun un star din filme pentru adulți, Nicu Marcu de la ASF, Borat sau Stifler din Plăcintă Americană? Găsiti raspunsul in al cincilea episod al investigatiei pe care tocmai l-am publicat. Iar dacă după o investigație reală, Ministerul Educației ajunge la concluzia că titlul de profesor universitar obținut de Nicu Marcu la ,,universitatea” JUNK Financiar Bancară, prin articole publicate la revista JUNK Metalurgia, nu reprezintă suficiente motive pentru a face o evaluarea reală dacă Nicu Marcu a respectat în mod real criteriile pentru a deveni profesor universitar, dezvaluie analistul economic Radu Teodor Soviani.

În toată lumea civilizată, cariera academică este despre reputație ireproșabilă, despre cât de mult publici (în reviste științifice relevante și nu în escrocherii) și despre cât de mult contribui în mod real la cercetarea științifică. Judecând după acest criteriu și după cariera academică a lui Nicu Marcu, rezultă că în România nu este așa. Cazurile Nicu Și Tanța.

Ei sunt  produsele didactice care și-au obținut în 2011 titlurile de profesor universitari de la o pseudo-universitate, JUNK, intitulată pompos ,,Universitatea Financiar-Bancară”. Nicu a obținut titlul și în baza a 11 articole publicate într-un singur an într-o revistă JUNK, iar Tanța pe baza a nici nu mai contează a ce din moment ce este deja condamnată în primă instanță la 2 ani și 5 luni de închisoare (cu suspendare) și 120 de zile de muncă neremunerată al Administrația Domeniului Public sector 2, pentru fraude în legătură cu universitatea JUNK unde a fost și rector.

Dacă despre Nicu Marcu se conturează deja (din primele 4 episoade ale investigației mele și din ceea ce urmează) că este un fel de Midas al fraudei (Midas tot ceea ce atingea se transforma în aur), la Tanța vorbim deja despre infracțiuni sancționate în primă instanță.

În fapt, șefa lui Nicu Marcu de la universitatea JUNK, rectorul Tanța Dorina Poantă a fost condamnată în primă instanță în urmă cu o lună (februarie 2021) fix pentru infracțiuni de corupție: participație improprie în forma complicității la folosirea sau prezentarea cu rea credință de documente ori declarații false inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultate obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acesta ori în numele ei. Tanța a devenit profesor universitar în aceeași zi și prin același ordin de ministru ca Nicu Marcu, acum Președinte ASF cu 70.000 de lei pe lună.

Universitatea Financiar-Bancară unde a fost uns Nicu a murit demult. A funcționat cu acreditare mai puțin de 3 ani și a fost închisă chiar după prima evaluare, imediat după ce Marcu își obținuse titlul.

Universitatea a avut o singură ,,Facultate” – Facultatea de Management Financiar. În 2011 (la 2 ani de la înființare), când Nicu Marcu obținea titlul de ,,profesor universitar” aici, a fost publicată și prima ierarhizare a programelor de studii organizate de Universități și ,,Universități”. Marcu de la Universitatea Financiar Bancară avea motive de tristețe. Facultatea unde el era la ,,catedra” de Management financiar era cotată la categoria ,,E”. Unde ,,A” (ASE) era cel mai bun, iar ,,E” cel mai slab.

Era deja un dublu  motiv de tristețe al lui Marcu. La aceeași primă clasificare, Marcu, conferențiar universitar și la Universitatea din Craiova din 2008 (titlu obținut și prin invocarea unui articol furat), înregistra același scor E. JUNK.

La foarte puțin timp după ce Nicu Marcu obține titlul de ,,profesor” la ,,universitatea” cu vârsta de 2 ani, în noiembrie 2011 ,,universitatea”, este nevoită să ceară de la ARACIS (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior) evaluarea periodică a programului unde își obținuse Marcu titlul de profesor.

Rezultatul facultății lui Marcu? Jalnic. Neîncredere și retragerea acreditării, după 2 ani de funcționare. Facultatea ,,profesorului” Marcu devenise oficial un paravan  de tocat bani de la studenți (și fonduri europene cum urma să vedem ulterior), pentru că ARACIS a dispus în 31 mai 2012 neacreditarea programului de studii universitare de licență Finanțe și Bănci din cadrul Facultății de Management Financiar.

Afacerea ,,universitatea” la care își obținuseră titlul în 2011 Nicu și Tanța face contestație.  Au la început și un dram de ,,noroc”. ARACIS numește o comisie pentru soluționarea contestației, de doi oameni : Prof. univ. Alexandru Popovici si pe Conf. Univ. Dr. Drăcea Raluca Mihaela, de la Craiova.

Raluca Drăcea scrisese deja 3 articole avându-l drept co-autor pe Nicu Marcu, foarte probabil doar semnate de Marcu (cel care nu știa limba engleză) și nu găsește motive de recuzare de la evaluarea contestației universității unde colegul ei de la Craiova, Nicu, tocmai primise titlul la care tânjea.

În ciuda favorizării de către Mihaela Drăcea (care propune înlocuirea deciziei de neacreditare și calificativ neîncredere cu acreditare și încredere limtată), ARACIS constată că raportul lui Drăcea, colega de la Universitatea Craiova, co-autoarea și prietena lui Marcu nu își bazează propunerea de acceptare a contestației pe ceva credibil, și menține decizia: neacreditare și neîncredere.

Țineți cont că raportul comisiei de soluționare a contestației este făcut de persoane care scriu articole științifice și care întotdeauna trebuie să se bazeze pe argumente solide, bine motivate, și nu pe ficțiune sau pe prietenii.

Ulterior, Universitatea Financiar Bancară este desființată și moare, iar Tanța Dorina Poantă, rectorul făcut profesor universitar simultan cu Marcu în afacerea ,,Universității” cu o singură facultate, este condamnată pentru fraudă cu fonduri europene derulate prin afacere.

Dacă universitatea care l-a făcut ,,profesor” pe Marcu și facultatea de management nu au satisfăcut cerințele normative obligatorii, standardele și indicatorii de performanță și standardele specifice și a fost o ,,universitate JUNK”, se naște o întrebare:

A respectat Nicu Marcu standardele pentru a deveni profesor universitar la Universitatea fantomă? Și dacă da, cu ce operă ,,științifică” și le-a dovedit?

Răspunsul detaliat îl voi oferi imediat ce Ministerul Educației îmi va transmite datele pe care le-am solictat, privind evaluarea lui Nicu Marcu pentru obținerea titlului de profesor universitar la Universitatea Financiar Bancară, punctajul, dovada verificării realității celor invocate de Nicu Marcu.

Până atunci, prezint însă niște indicii.

Am arătat în episodul III cum singurul articol ,,științific” semnat de Marcu ca unic autor este un plagiat ordinar. Am arătat cum articolul II clamat nu există și am indicat în episodul IV că alte trei pretinse articole științifice semnate de Marcu în calitate de co-autor reperzintă indiciile trecerii de la frauda academică spre parfum de frauda financiară (cei 92.000 de lei obținuți de Nicu Marcu, ca bursă, de la Academia Română). Din bani europeni, bani care, în opinia mea după declanșarea și finalizarea investigației de către Academia Română ar trebui returnați.

Acum scriu despre alte 12 articole în limba engleză semnate de Marcu, niciunul în calitate de unic autor.

11 dintre acestea au fost folosite ,,ca articole ISI” pentru pentru a argumenta îndeplinerea criteriilor pentru obținerea de titlului de ,,profesor universitar”. 11 articole scrise într-un singur an.

Revista românească ,,Metalurgia Internațional”. O escrocherie și o fraudă, dar în care în care Nicu Marcu ajungea să facă parte din ,,Advisory Board” după ce într-un singur an, 2009, a publicat 11 (unsprezece) articole ,,științifice”.

11 articole au fost publicate de Nicu Marcu doar în anul 2009 pe care le-a invocat pentru a deveni profesor în anul 2011.

În anul 2009 pe Marcu în care îl cuprinsese o febra științifică incredibilă, surprinzătoare având în vedere că umbla teleleu la 4 locuri de muncă și nu își găsea locul. La ANAF – unde a fost până în aprilie 2009 secretar general, inspector guvernamental la SGG cu atribuții în sfera ministerului Agriculturii (până în ianuarie 2010 când a plecat ca secretar general adjunct la Ministerul Mediului și Pădurilor), Consiliul Național de Integritate (pe tot parcursul anului), Universitatea din Craiova – conferențiar (pe tot parcursul anului), unde făcea naveta.

În timpul ăsta mai facea și un an la ,,Institutul Național de Diplomație” și evalua criteriile de calitate ale revistei Metalurgia , ca membru începând cu  2009 în Board-ul unei ,,reviste indexată ISI Thompson” (cea mai importantă recunoaștere pentru o revistă), așa cum arată extrasul din CV-ul lui Marcu.

Întrebarea legitimă este: cum poate o persoană care se perindează la cel puțin 4 locuri de muncă la stat într-un singur an (2009), să devină co-autor la 11 articole științifice publicate în ,,revista indexată ISI Thompson”.

E greu de contrazis o unanimitate a comunității științifice internaționale că  11 articole ISI Thompson în doar câteva luni este IMPOSIBIL și pentru un o persoană care este DOAR profesor, și în mod evident, imposibil pentru cineva cu mai mult de 4 locuri de muncă în această perioadă.

Prin urmare susțin că doar prin fraudă academică este posbil să publici 11 articole ISI Thompson într-un singur an. O formă de hoție este recunoscută chiar de ministerul educației ca fiind aceea prin care ,,se falsifică factorii de impact a unei reviste prin diverse mijloace de fraudă ce au ca efect creșterea nenaturală a factorilor de impact. De exemplu, cerința de a cita lucrări din aceeași revistă ca o condiție a acceptării lucrărilor trimise la publicare sau constituirea de grupuri de cercetători care se citează reciproc, în bloc, la lucrări care nu au o legătură directă cu lucrarea publicată. Unele dintre aceste reviste au fost scoase din listele ISI Thompson în urma acestor fraude științitifice”. Una dintre revistele scoase din ISI Thompson este Metalurgia, care îl avea în Board pe Nicu Marcu.

Și totuși, faptul că Nicu Marcu publicase în același volum din 2009 al Metalurgiei (vol XIV) 11 articole științifice nu îi face pe cei care îi acordă titlul de ,,profesor universitar” să chestioneze realitatea îndeplinirii standardelor de către Nicu Marcu, la universitatea JUNK.

Însă, 2 profesori sârbi (detalii imediat) au putut vedea clar indiciile de fraudă științifică la Metalurgia International (deși nu era treaba lor dar pur și simplu au fost deranjați de impostura academică). Era însă treaba ministerului educației să verifice articolele clamate de Marcu (și falsificarea factorilor de impact). Profesorii sârbi țintesc Metalurgia și devoalează frauda însă Nicu Marcu, co-autor, mai apucă să publice și să revendice un articol (al 12-lea) ,,ISI-Thompson” în ultimul număr dinainte de excluderea revistei escroace din publicațiile academice. ,,Challanges” Nicule? Sau  ,,challenges”.

A fost chiar ultimul articol înainte ca revista să dispară pe motiv de fraudă

Și totuși, cum au fost posibil și care a fost ,,grupul de cercetători” care l-a ajutat pe Nicu Marcu, necunoscutor al limbii engleze (vă aduceți aminte articolele cu Leetonia, Oland, ,,trimester” sau ,,Central European Bank” care l-au propulsat pe Marcu, prin 11 articole publicate 2009, să devină profesor? Să vedem, cu precizarea că revista fiind desființată și site-ul închis, nu am avut plăcerea să lecturez și calitatea științifică a articolelor – plăcere rezervată doar celor care i-au dat titlul științific de ,,profesor universitar” în baza celor 11 articole ,,ISI” scrise în 2009. Iată partenerii:

  • Marian Siminică, profesor la Craiova, recompensat de Nicu Marcu după ce a devenit în 2020 Președinte la ASF (cu venituri de 70.000 de lei pe lună), cu poziția foarte bine plătită de Director în cadrul Institutului de Studii Financiare al ASF. Siminică apare co-autor în 5 articole, toate publicate în 2009 în Metalurgia, cu Marcu, iar numărul mare de articole semnate și de el în Metalrugia ridică suspiciuni și în privința lui Siminică.
  • Cătălina Sitnikov, profesor la Craiova, cu 3 apariții alături de NIcu Marcu în revista panaramă Metalurgia International;
  • Claudiu Bocean, profesor la Craiova, cu 2 apariții. La fel ca și Oana Gherghinescu, lector la Craiova, cu 2 apariții. La fel și Daniela Giurescu, lector la Craiova.
  • Cu câte o apariție alături de Nicu Marcu apar: Costel Ionașcu (conferențiar la Craiova), Dorel Berceanu (conferențiar la Craiova), Anca Bandoi (conferențiar la Craiova) și Daniel Cîrciumaru (conferențiar la Craiova)

Niciun articol de unic autor al lui Nicu Marcu. Era anul 2009, perioadă în care, la ANAF, fiind secretar general adjunct, Marcu întreba în stânga și în dreapta dacă are cineva un articol de publicat, că se semnează și el, că are unde să îl publice. Avea dreptate. În Metalurgia International (și în altele). Iată opera lui Nicu Marcu consemnată în Metalurgia, toată în același volum XIV, din 2009.

Observați că toate articolele au fost publicate într-o singură ediție a revistei Metalurgia, din 2009 – volumul IV, care, din cauza cererii mari de viitor profesori universitari de la Craiova care scriau articole la comun (niciunul de unic autor) ca să fie punctați și să își ia gradele, a fost nevoită să facă 3 ediții speciale, iar autorii de la Craiova și-au pus în CV, articole ISI Thompson obligatorii pentru obținerea titlului de profesor universitar. Le-a verificat în mod real cineva, în afară de ,,board-ul” editorial al Metalurgia?

În mod normal, într-o revistă reală, un cercetător/profesor adevărat are nevoie de până la 2 ani să publice un articol într-o revistă ISI Thompson: (scrierea unui articol adevărat, original, necopiat, studierea pentru acest articol, cunoașterea temeinică a domeniului – de multe ori un singur domeniu, transmiterea articolului, evaluarea independentă de către alți profesori, transmiterea articolului pentru corectarea observațiilor de către autor, re-evaluarea, punerea pe lista de așteptare și în cele din urmă publicarea),

Nu și la Metalurgia. Cu bani, se rezolva de pe o zi pe alta și orice tâmpenie putea fi publicată. Folosind acest mecanism, Marcu bifează 11 articole ISI Thompson în doar câteva luni, Siminică 5, etc.

Escrocheria revistei Metalurgia International unde Nicu Marcu semnase 11 articole în doar câteva luni, ca să obțină titlul de profesor universitar, a fost devoalată de 3 profesori sârbi. 

Inspirați de alde Nicu Marcu (11 articole publicate fără să cunoască limba engleză, membru al Advisory Board asumat din 2009 – vedeți mai sus captura din propriul CV, deci nu era vorba de un nume pus de Metalurgia fără știrea lui Marcu) și de faptul că mai mulți ,,cercetători” sârbi publicau acolo, cei 3 au reușit să demonstrze că orice mizerie poate fi publicată în ,,revista cotată ISI”.

Cei 3 sunt Dragan Duiric și Boris Delilbasic (de la Universitatea din Belgrad) și Stevica Radisic.

Într-o engleză perfectă și re-iterând o devoalare a unei fraude academice din 1996 (pe care au și anunțat-o în articol) ei au trimis spre publicare la Metalurgia un articol fără absolut niciun sens (de la titlu, descriere, conținut, bibliografie). Au oferit de la bun început Metalurgiei toate indiciile că li se face o farsă. Spre exemplu, și-au trimis poze spre publicare astfel: unul dintre autori și-a desenat pe calculator o mustață falsă, iar un altul și-a pus o perucă de petrecere:

Într-un articol din Der Spiegel, Duric spune că a pornit demersul cu articolul farsă pentru că auzise de la colegi despre ,,oportunități nemaiîntâlnite” pentru cercetători științifici, legate de o revistă care ar accepta chiar orice articol trimis de autori.

Duric amintește în interviu și despre ,,modelul de business” ale escrocheriei Metalurgia International: ,,Modelul de business este bazat pe un tarif de publicare. Autorul principal achită 140 de Euro, iar fiecare co-autor plătește alți 75 de Euro. La schimb, textul este publicat foarte rapid”.

,,După ce ai făcut plata, poți obține o chitanță ce poate fi folosită de autori pentru decontarea de către universitate a sumelor plătite”. ,,Nici măcar nu trebuie să scrii despre domeniul revistei, metalurgie, pentru a pune eseuri în revistă”

Astfel, autorii ,,sar” peste ceea ce înseamnă în mod real o cercetare științifică originală și își obțin prin frauda științifică și academică, titluri și bani.

Dragan Duric i-a găsit imediat pe Nicu Marcu ai lor (pe care i-a și pus în bibliografie în articol).

A văzut că în anul 2011 în Metalurgia International au fost publicate 9 texte provenite de la (mai mulți) colegi din Serbia. Duric, scrie Der Spiegel, deja avea indiciile că Metalurgia International este ,,o ciumă folosită din ce în ce mai mult despre colegii săi mai slabi”.

Și a decis să lupte împotriva ,,ciumei”, devoalând-o, printr-un articol GENIAL scris dar fără niciun sens, pe care dacă adevărații profesori îl citesc se tăvălesc pe podea râzând.

Cu o bere în față, relatează Der Spiegel, Dragan Duric s-a apucat să scrie primul rând și a terminat în două zile: ,,Înțelegerea îmbunătățită și aplicarea corectă a modelelor de simulare pentru multiple domenii, de la e-government la e-learning este o ghicitoare potrivită.”

Articolul prezintă indicii stridente încă de la început că reprezintă o farsă, vorbind despre practica larg răspândită în cercuri academice de a produce ,,articole de cercetare fără semnificație dar de mare importanță pentru pseudo-știința”. Exact ce făcea Metalurgia.

Modul în care a fost inventată bibliografia de către autori, în scopul devoalării escrocheriei Metalurgia, este de-a dreptul GENIAL, cu enorm de mult umor. Doar niște pseudo-profesori,  de la o pseudo-revistă nu puteau observa asta:

În bibliografie apar:

  • starul porno (foto dreapta), Ron Jeremy, poreclit în industrie – ,,Ariciul”;
  • Steve Stifler din ,,Plăcintă Americană” cu porecla lui din film ,,Stiffmeister’‘ – ,,Maestrul Stiff”;
  • Borat Sagdiyev, personajul principal din filmul Borat.;
  • alt autor inventat: ,,A. S. Hole” (gaura fundului). Alături de Borat cei doi sunt citați cu lucrarea ,,epistemologia zarului, considerații practice”;
  • Slobodan Milosevici. fostul președinte iugoslav judecat pentru crime de război, cu lucrarea: ,,Despre teoria grupurilor constructive”;
  • Silja – denumirea în limba sârbă a personajului din desenele animate Walt Disney – Goofy.;
  • Michel Jackson;
  • Dedekind (matematicianul german decedat în 1916) și Laplace (matematicianul francez decedat în 1827) cu ,,lucrarea din 2013 publicată în cadrul Conferinței somaleze comune despre teoria potențială și practica pragmatică”;
  • Max Weber, decedat în 1920 cu lucrarea publicată în 2003 ,,Un ghid către practica în management”;
  • Și chiar Alan Sokal, profesorul de fizică de la la New York University, cunoscut ca autorul ,,farsei Sokal’‘ atunci când a demonstrat în 1996 că în reviste ,,științifice” pot să apară trăznăi, publicând un articol farsă ,,Transgressing the Boundaries: Towards the Transformative Hermeneutics of Qunatum Gravity” în revista ,,Social Text”.

Prin urmare, articolul este savuros din toate punctele de vedere și demonstrează că în revista Metalurgia unde Marcu și-a scris opera pentru a deveni profesor universitar, poate apărea orice tâmpenie. Mostre de conținut:

  • ,,Cea mai importantă contribuție a lucrării noastre este că un proces aleator poate atrage un risc ușor de a nu fi suficient de relevant”
  • ,,Munca noastră s-a inspirat și s-a bazat direct pe cercetările epocale ale unor giganți intelectuali”
  • ,,Metoda convențională folosită întâmplător în laboratoare și în industrie este de a da cu zarul”;
  • ,,Există și metode mai complexe, cum ar fi generarea de date pseudo-aleatoare
  • ,,Am făcut eforturi suplimentare pentru a ne asigura că folosim formatul de date care ne convine”;
  • ,,După ce am parcurs literatura de specialitate, suntem în măsura să propunem o teorie nouă, posibil mai bună decât toate”;
  • ,,Dăm un exemplu evident. De ce Hannukah se scrie în atât de multe moduri? Probabil pentru că nu se pronunță într-un singur fel. De aceea cercetarea noastră poate face diferența”;
  • ,,Un cititor atent și pregătit ar putea observa că a da cu zarul (pentru a obține date) în loc să le emulăm conduce la rezultate mai puțin grăitoare. Defecțiunile din sistemul nostru au condus la lipsă de stablitate pe tot parcursul experimentului;
  • ,,O astfel de ipoteză pare de neașteptat. Însă noi ne așteptam la ea.”
  • ,,Este posibil să argumentăm că nu am acordat atenție la experiment? Da, dar doar în teorie”

Despre Metalurgia a scris pe larg presa străină și lumea științiifică: Der Spiegel, Retraction Watch, dar și presa din România, respectiv aici. Întreg articolul profesorilor sârbi publicat în Metalurgica îl găsiți aici. S-au făcut chiar și filme:

În interviul pentru Der Spiegel, cei doi profesori sârbi, excepționali, afirmau că articolul lor scris în două după-amiezi și pornit de la o bere, în dorința de a devoala rapid frauda, după ce a fost trimis pe email a primit chiar a doua zi dimineață răpsunsul de acceptare fără nicio modificare din partea editorului:

,,Textul îndeplinește criteriile de calitate ale revistei și va fi publicat imediat ce se va transfera suma de 290 de Euro’‘. Demersul lor pornise după ce în 2011 au constatat că 9 colegi sârbi de slabă calitate publică în Metalurgia, în 2012 erau 168 de texte iar în 2013 deja fusese depășit pragul de 300 de articole publicatede colegi de slabă calitate. Însă niciun autor sârb nu reușișe performanța să publice sub semnătura sa 11 articole, într-un singur an, așa cum făcut Marcu împreună cu prietenii săi de la Craiova.

Și nici multe alte performanțe ale lui Nicu Marcu, precum:

  • să nu aibă niciun loc de muncă până la 28 de ani, după o primă exmatriculare din facultate și fără studii superioare finalizate până la acea vârstă, așa cum am arătat în episodul II al investigației.
  • la 40 de ani, să devină conferențiar universitar (în 2008) la Craiova, pe baza unor articole copiate și/sau mizerabile din punct de vedere științific, așa cum am arătat în episodul III al investigației
  • la 42 de ani să devină bursier post-doctoral  (20.000 de Euro) al Academiei Române, oferind la schimb articole furate și neîndeplinind condițiile de ne-exmatriculare (nepublicând în cadrul bursei niciun articol ISI, nici măcar în Metalurgia, iar celelalte 3 clamate să fie mizerabile/copiate), așa cum am detaliat în episodul IV al investigației.
  • la 43 de ani, în 2011, să devină profesor universitar la o ,,universitate” JUNK, așa cum am arătat în acest episod, invocând 11 articole publicate în revista JUNK Metalurgia, niciunul ca unic autor, și toate în co-autorat cu niște tovarăși de la Craiova.

Mai mult, Nicu Marcu devine în 2012 (la 44 de ani) membru în Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare – instituția care ar fi trebuit să îi devoaleze pe alde Marcu și titlurile lor științifice de la universități JUNK pe baza unor articole din reviste JUNK. Poziția o păstrează până în 2016.

  • tot în 2012, Marcu devine prorector la Craiova, iar în 2014, la 46 de ani și la mai puțin de 4 ani după ce fura primul articol în 2008, devine și conducător științific de doctorat. În 2016, la 8 ani de la primul articol furat devine chiar Directorul Școlii Doctorale Economie II de la ASE București, poziție care putea fi anticipată de un singur lucru: faptul că între 2009 și 2013 fusese în board-ul Metalurgia International.

Adunând cele 12 articole din Metalurgia, Nicu Marcu clama  (și folosea) în anii 2013-2014, când a fost abilitat în domeniul ,,economie”  la ASE – Institutul de Studii Doctorale – CSUD, 17  articole publicate în ,,reviste ISI Thompson”, deși recomandarea după scandalul Metalurgia din 2013 a fost ca articolele publicate în Metalurgia, să nu mai conteze la avansarea în ierarhia unveristară.

Acum, Nicu Marcu este plătit cu 70.000 de lei pe lună ca Președinte ASF. În această calitate el încearcă să scumpească polițele RCA, cu până la 20% și să ia astfel până la un miliard de lei pe an de la populație și companii, în plină criză, prin scumpirea asigurării obligatorii, în loc să supravegheze și să sancționeze în mod real și eficient societățile de asigurare rău-platnice, așa cum ați putut citi în primul episod al investigației.

Am convingerea că într-o Românie Normală, Academia Română ar trebui deja să investigheze modul în care Nicu Marcu a primit cei 92.000 de lei bursă, fără să livreze tot ceea ce era obligat prin contractul de bursier post-doctoral. Și să îi recuperezem, fiind vorba de bani europeni.

Am convingerea că într-o Românie normală, chiar și în 2021, Ministerul Educației și Cercetării ar investiga deja modul în care Nicu Marcu și-a luat și titlul de conferențiar universitar și pe cel de profesor universitar, respectiv dacă a respectat în mod real criteriile minimale pentru a deveni profesor Universitar și dacă se confirmă indiciile de fraudă academică, respectiv dacă lucrările în co-autorat ale lui Nicu Marcu reprezintă în fapt constituirea de grupuri de ,,cercetători” care se citează reciproc, în bloc, la lucrări care nu au o legătură directă cu lucrarea publicată, pentru a crește artificial impactul realizărilor lor. Cu atât mai mult cu cât chiar Ministerul Educației a ajuns la această concluzie:

Ministerul Educației poate să observe și articolul academicianului Emilian Dobrescu (pe care l-am învederat anterior) și în care îl citează la mișto pe Nicu Marcu, cu un articol ,,științific” copiat de Nicu Marcu. Sau cum se citau/autocitau Nicu Marcu, Megheșan, Cristea, Siminică și alții de la Universitatea din Craiova, ca să le crească scorurile, în articole fără legătură cu pretinsele citări.

Iar dacă după o investigație reală, Ministerul Educației ajunge la concluzia că titlul de profesor universitar obținut de Nicu Marcu la ,,universitatea JUNK Financiar Bancară, prin articole publicate la revista JUNK Metalurgica, nu reprezintă suficiente motive pentru a face o evaluarea reală dacă Nicu Marcu a respectat în mod real criteriile pentru a deveni profesor universitar, în episodul următor, pe care îl voi publica peste câteva zie, mai ofer eu unul. Episodul se va numi, Nicu Marcu – Dottore.

Și încă ceva: Nicu Marcu a ajuns Președinte al ASF motivând, în locul experienței obligatorii prin lege de minimum 8 ani în domeniul financiar, al instituțiilor de credite și pieței de capital așa:

,,Din punct de vedere academic am predat și predau analiză economico-financiară în calitate de cadru didactic universitar, iar în ceea ce privește calificarea practică am fost contabil șef, director economic, secretar general al ANAF, acum fiind și vicepreședinte al Curții de Conturi”. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Parteneri

Ultimile stiri locale

Eveniment5 ore inainte

Ceea ce se intampla in Bucuresti, respectiv evacuarea intempestiva a spitalului Foisor (multi pacienti operati sau care asteaptau operatia), scosi in strada, trimisi acasa sau transferati la alte spitale, subliniez, intempestiv, nu imi arata numai incompetenta autoritatilor – Ziarul Incisiv de Prahova

Lucrul cu platforme aeriene implică o serie de riscuri. Unele dintre acestea pot fi evitate prin măsuri tehnice sau organizaționale,...

EvenimentO zi inainte

Acțiunea „mafiei gunoaielor” de eliminare a unor agenti economici de pe piata autohtona a trecut la o adevarata „mascaradă”/Se situează la un nivel semnificativ mai ridicat decât cel la care ar trebui să fie si a intrat in „monitorizarea” mai multor servicii secrete – Ziarul Incisiv de Prahova

Pentru a nu fi acuzati de partipriuri cu o formatiune politica sau alta, Incisiv de Prahova va prezinta modelul de...

Eveniment2 zile inainte

Stoica Ion și-a trecut pe persoana fizica administrarea S.C. Brazi Industrial Parc S.A. Negoieşti Negoieşti – sursa de sifonat bani publici si de actiuni cu relevenata in Codul Penal/Cine il tine in brate din CJ Prahova? (I) – Ziarul Incisiv de Prahova

Chiar așa. Ce au în comun un star din filme pentru adulți, Nicu Marcu de la ASF, Borat sau Stifler...

Turism3 zile inainte

Cazare Băile Olăneşti 2021

După o perioadă în care posibilitatea de deplasare a oamenilor a fost destul de limitată, cu siguranţă o vacanţă departe...

Eveniment3 zile inainte

Priviti-l pe prefectul Bucurestiului care cu toate ca este avocat ignora faptul ca hotararile dansului trebuie sa fie doar in aplicarea legii – Ziarul Incisiv de Prahova

Chiar așa. Ce au în comun un star din filme pentru adulți, Nicu Marcu de la ASF, Borat sau Stifler...

Afaceri3 zile inainte

Dr. Oetker publică Obiectivele de Sustenabilitate

Proiectele Cartei Sustenabilității Dr. Oetker rulează deja la viteză maximă Dr. Oetker și-a asumat întotdeauna responsabilitatea și caută să mențină...

Afaceri3 zile inainte

Curățenia generală și spălătoria de covoare – Cea mai eficientă combinație

Atunci când ai de gând să te apuci să faci o mică schimbare în locuința ta, nu ar strică dacă...

Eveniment4 zile inainte

„Mafia gunoaielor” va prezinta filmul „Greu de ucis 2” – in varianata romaneasca de proasta calitate/Aspecte penale de o gravitate maxima in actiunile intreprinse de conducerea Parcului Industrial Brazi – Ziarul Incisiv de Prahova

Chiar așa. Ce au în comun un star din filme pentru adulți, Nicu Marcu de la ASF, Borat sau Stifler...

Eveniment4 zile inainte

Întâi au stabilit cine ia concursul și după aceea au făcut concursul/Camus spunea bine că prostia are talentul de a fi insistentă – Ziarul Incisiv de Prahova

Chiar așa. Ce au în comun un star din filme pentru adulți, Nicu Marcu de la ASF, Borat sau Stifler...

Eveniment4 zile inainte

Top 5 cele mai bune cursuri de gatit din Paris

Una din facilitatile de divertisment si, totodata, o mare bucurie, de care poti beneficia cand vizitezi Parisul este posibilitatea de...

Uncategorized4 zile inainte

Plexiglas personalizat pentru acasă

Plexiglas personalizat pentru acasă Placa de plexiglas va funcționa în orice interior și trebuie admis că sticla acrilică își va...

Uncategorized5 zile inainte

Plexiglas într-o seră – de ce merită?

O seră de grădină este o sursă de produse proaspete și mai presus de toate sănătoase și ecologice. În timp, chiar...

Eveniment5 zile inainte

La urechile șefului IPJ Prahova au ajuns anumite rapoarte ale unor structuri din MAI care devoaleaza aspecte cu conotații penale ale unor subordonati – Ziarul Incisiv de Prahova

Chiar așa. Ce au în comun un star din filme pentru adulți, Nicu Marcu de la ASF, Borat sau Stifler...

Eveniment6 zile inainte

Vouchere de 3.000 de lei și un HUAWEI Mate Xs sunt câteva dintre premiile anunțate pentru lansarea noului magazin online Huawei Store

Numărătoarea inversă a început. O serie de premii atractive, pregătite pentru consumatori cu ocazia lansării noului Huawei Online Store. Huawei...

Eveniment6 zile inainte

Proffessore Nicu Marcu. Ce au în comun starul porno Ron Jeremy, Nicu Marcu de la ASF, Borat, Goofy și Plăcinta Americană? Nimic. Doar că apar în aceeași revistă ,,ciumă științifică” folosită de Nicu Marcu pentru a lua titlul de profesor universitar. La o ,,universitate” JUNK. – Ziarul Incisiv de Prahova

Chiar așa. Ce au în comun un star din filme pentru adulți, Nicu Marcu de la ASF, Borat sau Stifler...

Afaceri7 zile inainte

7 motive pentru a alege ferestre și uși din PVC Oneplast

Uşile şi ferestrele din PVC au tot mai mare căutare printre persoanele care vor să-şi construiască o casă nouă sau...

Știrile Săptămânii