Nibiru își deschide porțile la Costinești. Noua destinație de divertisment de pe litoral promite spectacole impresionante, concerte și experiențe unice

Costinești se pregătește să intre într-o nouă etapă a turismului și divertismentului de pe litoralul românesc. Miercuri, 16 iulie, începând cu ora 18:00, va avea loc inaugurarea oficială a Nibiru, un amplu complex de agrement și evenimente care promite să transforme stațiunea într-unul dintre cele mai importante puncte de atracție din România.

Deschiderea oficială va fi marcată printr-un spectacol de amploare, cu concerte live, demonstrații aeriene, acrobații, focuri de artificii și numeroase activități dedicate atât copiilor, cât și adulților.

O inaugurare spectaculoasă

Pe scena principală vor urca artiști consacrați ai muzicii românești, printre care Delia, Puya și Mario, iar publicul va putea urmări și reprezentațiile impresionante ale trupei Circus of Wonders, care pregătește un spectacol de dans și acrobații.

Momentul oficial al inaugurării îi va avea ca invitați speciali pe Selly, Dan Negru și cosmonautul Dumitru Prunariu, simbol al performanței românești.

Programul include și un impresionant show aviatic susținut de Aeroclubul României, zboruri cu balonul cu aer cald, spectacole pe tiroliană, focuri de artificii, artiști stradali, caricaturiști și numeroase momente interactive pentru întreaga familie.

O experiență completă de divertisment

Nibiru nu înseamnă doar concerte.

Vizitatorii vor putea explora numeroase zone tematice, printre care:

• Muzeul Planetelor;
• expoziția de reptile;
• parc de distracții;
• instalații imersive;
• zone de gaming și experiențe interactive;
• peste 30 de restaurante și spații gastronomice;
• zonă dedicată modei și shoppingului.

Organizatorii spun că noul complex va funcționa zilnic până la finalul lunii august, găzduind concerte, festivaluri și evenimente pentru toate categoriile de public.

Începe și Galaxia Festival

Seara inaugurală continuă cu Astral Night, eveniment care marchează debutul Galaxia Festival.

Pe scenă vor urca Dirty Nano, Pado Belu, Deny, Ozlemek, Alina Eremia, JO și Adi Istrate, iar în zilele următoare festivalul va aduce artiști internaționali de renume precum Ozuna, Nicky Jam, Hugel și Salvatore Ganacci.

Potrivit organizatorilor, peste 500 de artiști români și internaționali vor evolua pe cele șapte scene tematice amenajate în cadrul complexului.

Selly: „Se deschide o nouă stațiune pe litoralul românesc”

În cadrul conferinței de presă organizate înaintea inaugurării, inițiatorul proiectului, Selly, a descris Nibiru drept unul dintre cele mai ambițioase proiecte de divertisment realizate în România în ultimii ani.

„Se deschide o nouă stațiune pe litoralul românesc. Acum trei ani terenul pe care ne aflăm era în paragină. Astăzi vedem rezultatul a trei ani de muncă. Pentru mine este un moment cu o semnificație aparte.”

Acesta a subliniat că proiectul este destinat tuturor generațiilor și că obiectivul este ca tinerii de astăzi să își creeze propriile amintiri în Costinești, la fel cum au făcut generațiile anterioare.

Accent pe siguranță

Organizatorii susțin că siguranța vizitatorilor reprezintă o prioritate.

Complexul beneficiază de:

• puncte de prim ajutor;
• spital mobil;
• sute de agenți de pază;
• dispozitive ale Poliției și Jandarmeriei;
• măsuri speciale pentru gestionarea fluxului mare de participanți.

„Vreau să mulțumesc autorităților statului român. Ca să vă dați seama cât de sigur este proiectul, noi avem toate forțele de ordine prezente permanent în complex”, a declarat Selly.

Accesul la inaugurare

Accesul pe promenada Nibiru se realizează pe baza unui voucher de consumație în valoare de 25 de lei, rezervat online.

Persoanele care dețin bilete la Beach, Please! sau la unul dintre festivalurile organizate în cadrul Nibiru beneficiază de acces gratuit.

Un nou reper pentru litoralul românesc

Prin investițiile realizate și amploarea programului artistic, Nibiru își propune să devină una dintre cele mai importante destinații de entertainment din România, reunind într-un singur loc muzică, gastronomie, tehnologie, experiențe interactive și activități pentru toate vârstele.

Inaugurarea de la Costinești marchează începutul unui sezon plin de festivaluri și evenimente, într-un proiect care își propune să redefinească modul în care este perceput divertismentul pe litoralul românesc.

Pentru persoanele care trăiesc cu obezitate sau suprapondere și care au nevoie de tratament medicamentos, apare o nouă opțiune în Europa: un comprimat administrat o dată pe zi.

Comisia Europeană a aprobat Wegovy sub formă orală, cu semaglutidă în doză de 25 mg, acesta devenind primul agonist al receptorului GLP-1 disponibil sub formă de comprimat pentru managementul greutății în toate statele membre ale Uniunii Europene.

Tratamentul este destinat adulților cu obezitate, adică un indice de masă corporală de minimum 30 kg/m², precum și adulților supraponderali, cu un indice de masă corporală de cel puțin 27 kg/m², care au și minimum o afecțiune asociată greutății. Acesta este utilizat împreună cu o alimentație cu aport caloric redus și cu mai multă activitate fizică.

O alternativă pentru persoanele care preferă tratamentele orale

Până acum, tratamentele GLP-1 pentru managementul greutății erau cunoscute în special în forma injectabilă. Noua aprobare aduce și varianta unui comprimat administrat zilnic, care poate fi mai ușor de acceptat de către anumite persoane.

„Pentru multe persoane, un comprimat poate fi o modalitate mai simplă de a începe și de a continua tratamentul”, a declarat Mike Doustdar, președinte și CEO al Novo Nordisk.

Reprezentantul companiei a subliniat și importanța existenței mai multor opțiuni terapeutice, în contextul în care obezitatea este o boală cronică gravă, care necesită o abordare pe termen lung.

Aprobarea Comisiei Europene vine după opinia pozitivă emisă în mai 2026 de Comitetul pentru Medicamente de Uz Uman al Agenției Europene pentru Medicamente. Forma orală a Wegovy a mai primit aprobări în Statele Unite ale Americii, Regatul Unit, Emiratele Arabe Unite și Bahrain.

Ce au arătat studiile clinice

Decizia autorităților europene se bazează pe programul de studii clinice OASIS și, în special, pe rezultatele studiului OASIS 4.

Cercetarea a evaluat administrarea zilnică a semaglutidei orale în doză de 25 mg la adulți cu obezitate sau suprapondere și cel puțin o afecțiune asociată greutății. Participanții au urmat, în același timp, recomandări privind alimentația și activitatea fizică.

Persoanele care au urmat tratamentul conform protocolului au obținut o scădere medie în greutate de aproximativ 17%, comparativ cu 3% în cazul celor care au primit placebo. În plus, aproximativ una din trei persoane a pierdut cel puțin 20% din greutatea corporală.

OASIS 4 a fost un studiu de fază 3b, desfășurat pe parcursul a 64 de săptămâni, care a inclus 307 adulți. În total, programul clinic OASIS a cuprins patru studii și aproximativ 1.300 de participanți cu obezitate sau suprapondere și una sau mai multe afecțiuni asociate.

Ce se știe despre profilul de siguranță

Potrivit informațiilor comunicate de companie, profilul de siguranță și tolerabilitate al semaglutidei orale este similar celui deja cunoscut pentru forma injectabilă a semaglutidei.

În studiul OASIS 4, 6,9% dintre participanții care au primit semaglutidă orală au întrerupt tratamentul din cauza reacțiilor adverse, comparativ cu 5,9% în grupul placebo.

A fost aprobată și o doză injectabilă mai mare

Comisia Europeană a aprobat, în același timp, și Wegovy injectabil în doză de 7,2 mg, disponibil într-un stilou injector preumplut, de unică folosință.

Potrivit datelor prezentate de Novo Nordisk, această doză a fost asociată în studiile clinice cu o scădere medie în greutate de aproximativ 21% în rândul persoanelor care au urmat tratamentul conform protocolului.

Forma orală Wegovy este disponibilă în prezent în Statele Unite, Regatul Unit și Emiratele Arabe Unite, iar compania intenționează să o lanseze în mai multe țări în a doua jumătate a anului 2026.

14 iulie, București. În prima jumătate a acestui an consumatorii au trimis un număr record de cereri de negociere cu băncile și IFN-urile, către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB). Cele2.060 de solicitări reprezintă cel mai mare număr semestrial din cei peste 10 ani de activitate ai CSALB, iar trimestrul al doilea din acest an a fost singurul în care a fost depășit numărul de 1.000 de cereri conforme înregistrate (1.092 solicitări). Creșterea de 40% față de S1 2025 (1.464 cereri) reflectă situația economică dificilă la nivel național, dar și internațional, în care consumatorii caută soluții pentru a-și ameliora situația financiară personală, afectată de creșterea costului vieții. În ceea ce privește numărul de dosare de conciliere, în prima jumătate de an băncile au intrat în aproximativ 400 de negocieri, în timp ce IFN-urile nu au acceptat nicio cerere spre negociere, deși au primit peste 600 de solicitări.

În primul semestru, 332 de negocieri s-au încheiat cu împăcarea părților, reprezentând 91% din totalul negocierilor purtate. Beneficiile totale rezultate din negocieri s-au apropiat de 1 milion de euro în prima jumătate a anului, ceea ce înseamnă aproximativ 2.700 de euro obținuți, în medie, în urma fiecărei nemulțumiri încheiate amiabil. De altfel, 59 de procese din instanțele de drept comun s-au încheiat după ce consumatorii și băncile, la recomandarea judecătorilor sau din inițiativa unei părți, au negociat litigiul în cadrul CSALB, gratuit pentru consumatori, în doar două săptămâni (în medie) și cu ajutorul unui conciliator, specialist în domeniul financiar-bancar. În total, începând cu 2021, peste 880 de procese s-au încheiat în mod amiabil, în cadrul de dialog oferit de CSALB.

Din totalul cererilor primite până la finalul S1 2026, 1.458 adresau diverse spețe în relația cu banca (față de 1.095 în S1 2025), în vreme ce 602 vizau diferite aspecte ale relației consumatorilor cu IFN-urile (vs 369 în S1 2025). Cererile adresate IFN-urilor sunt cu 63% mai multe în primele 6 luni din 2026 decât în perioada similară din 2025, iar ponderea acestora în totalul cererilor a crescut de la 25% (S1 2025) la 29% (S1 2026).

Totodată, până la finalul S1 2026, 202 cereri au fost soluționate direct între comercianți și consumatori, după sesizarea CSALB: 166 de cereri soluționate direct de către bănci și 36 de cereri soluționate amiabil de către IFN-uri (față de 91 soluționate de către bănci și 32 de IFN-uri în perioada similară din 2025).

Practic, în comparație cu anul trecut, numărul cererilor soluționate amiabil de către bănci aproape că s-a dublat. Menținerea metodei adoptate de comercianții din sistemul financiar–bancar, de soluționare amiabilă (directă) după sesizarea CSALB, reprezintă o altă cale de rezolvare a cererilor formulate de consumatori, mai ales atunci când aceste solicitări sunt simple și nu necesită neapărat intervenția/aportul de expertiză al conciliatorilor CSALB. Și în acest caz băncile au recurs la această metodă de soluționare (directă) mai mult decât IFN-urile.

Cele mai frecvente spețe pe care conciliatorii CSALB le analizează sunt cele legate de contractele de creditare. Aproximativ 90% din totalul cererilor se referă la restituiri de sume (comisioane, dobânzi), la diminuarea soldului unui credit (a datoriei totale), diminuarea ratelor lunare ori anularea unor restanțe,  reeșalonări / rescadențări / refinanțări / renegocieri / reechilibrarea contractelor (inclusiv pentru motive de impreviziune). În aceeași sferă a optimizării costurilor aferente contractelor se regăsesc și solicitările de găsire a unei soluții pentru rezolvarea problemelor (în general), trecerea de la indicele ROBOR la IRCC (încă din perioada pandemiei sunt formulate astfel de cereri), conversia monedei creditului, recalcularea dobânzilor, asumarea unor angajamente de plată și eliminarea anumitor clauze. Sunt primite și cereri de radiere a înregistrărilor din Biroul de Credit, pentru repunerea în graficul de rambursare (pentru cei aflați în executare silită), trecerea la dobândă fixă, renunțarea la proces sau cereri care au ca obiect rezolvarea unor situații generate de fraudele pe canale bancare.

Crește calitatea cererilor

În primul semestru, ponderea cererilor negociabile din total este de 84%, față de perioada similară a anului trecut, când ponderea cererilor negociabile era de 78%, în timp ce în S1 2024 a fost de 65%.

Acest lucru se datorează scăderii de la 669 (în S1 2024), la 321 (în S1 2025), respectiv la 340 (în S1 2026, dar pe fondul unei creșteri a volumului total de cereri înregistrate) a numărului cererilor de ștergere a înregistrărilor din Biroul de Credit, care nu pot face obiectul unui dosar de negociere prin intermediul CSALB, ci sunt soluționate direct de către părți sau clasate.

Numărul dosarelor a ajuns la 395/S1 2026, în comparație cu 415/S1 2025. Astfel, din cele 1.240 de cereri negociabile adresate băncilor, 395 au fost transformate în dosare de negociere, în timp ce IFN-urile nu au acceptat transformarea în dosar a niciuneia dintre cele 480 de cereri negociabile primite.

Alexandru Păunescu, reprezentantul Băncii Naționale a României în Colegiul de Coordonare al CSALB:

„Contextul tensionat de pe plan intern și internațional generează stres financiar pentru toți consumatorii români și, în special, pentru cei care au contractat împrumuturi bancare anterior acestor situații de criză. Creșterea prețurilor și dezechilibrele macroeconomice interne, precum și conflictele de la nivel internațional generează îngrijorări justificate pentru oameni.

De aceea, mulți dintre ei încearcă să găsească rezolvări, să anticipeze situațiile complicate și să-și valorifice eficient și precaut finanțele personale. Sunt tot atâtea motive pentru creșterea numărului de cereri trimise de consumatori către CSALB. Din fericire pentru aceștia, în domeniul bancar a fost creat acest cadru de dialog dintre consumatori și comercianți, care funcționează fără întrerupere de peste un deceniu.

Începând din 2016, prin intermediul CSALB s-au derulat peste 6.400 de negocieri, majoritatea între consumatori și bănci. Alte 3.000 de solicitări ale consumatorilor transmise către CSALB și-au găsit rezolvarea direct cu comercianții, pe spețe mai simple, dar important este că părțile au convenit o rezolvare în afara instanțelor. De altfel, din 2021 până acum, 880 de procese începute în instanță și-au găsit rezolvarea în mod amiabil, în cadrul CSALB. Cele mai multe soluții din aceste cazuri provenite din instanță au presupus restituirea unor sume de bani consumatorilor, dar și suspendarea executării silite ori reintrarea într-un grafic de rambursare, cu respectarea unui angajament de plată.

Din păcate, IFN-urile au acceptat mai puțin de 60 de cereri de negociere în ultimii 8 ani, ceea ce reprezintă un semnal de îngrijorare pentru disponibilitatea către dialog și rezolvarea amiabilă a problemelor pe care le întâmpină consumatorii instituțiilor financiare nebancare. IFN-urile au fost mai deschise către rezolvarea directă a solicitărilor, multe dintre acestea având ca obiect ștergerea înregistrărilor negative din Biroul de Credit.

În ultimii 10 ani băncile și-au schimbat modul de relaționare cu clienții și tratează negocierile într-o manieră mult mai flexibilă și mai personalizată. Abordarea conflictuală s-a redus, disponibilitatea băncilor pentru negociere a crescut considerabil, inclusiv procedurile interne ale băncilor fiind adaptate pentru a susține acest proces.

Reamintim care sunt principalele avantaje ale concilierii. În primul rând sunt legate de timpul scurt de soluționare. Consumatorul care cheamă banca sau IFN-ul în instanță nu are o problemă juridică, ci una financiară. Consumatorul ajunge în instanță pentru că nu mai poate plăti sau și-ar dori o reducere a ratei. Dar soluția judecătorului poate veni după ani de procese, în timp ce nevoia consumatorului este urgentă. Această nevoie este satisfăcută prin conciliere, deoarece o negociere cu banca sau cu IFN-ul poate dura, în medie, doar două săptămâni în cadrul CSALB, fără ca respectivul consumator să plătească ceva. Nu în ultimul rând, consumul emoțional și posibilitatea unei sentințe nefavorabile în instanță cântăresc decisiv în favoarea concilierii.”