15 mai, București. Contractele dintre consumatori și bănci ar trebui să fie simplificate, iar acest lucru poate veni odată cu dezvoltarea digitalizării în banking. Cadrul legislativ românesc obligă părțile să încheie contracte voluminoase, cu clauze tehnice greu de înțeles. Mulți consumatori citesc contractele abia după ce întâmpină probleme în plata ratelor, iar alții aleg varianta costisitoare a instanțelor (pentru „darea în plată” sau „falimentul personal”), deși rezolvarea amiabilă în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) este gratuită pentru consumatori și durează, în medie, mai puțin de o lună. Sunt doar câteva dintre temele dezbătute în al 4-lea episod din #PodcasturileCSALB, în care sunt invitați Alexandru Berea și Nela Petrișor, într-o discuție moderată de Gabriel Bălașu.

| PODCAST CSALB | 

Este al 4-lea an când în interviurile CSALB participă top managementul sistemului bancar și experți din domeniul juridic. Anul acesta și jurnaliști reputați din domeniul economic sunt invitați să dezbată principalele subiecte din banking, în cadrul Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar (CSALB). Analizăm noutățile și impactul lor în piața financiar-bancară, precum și relația consumatorilor cu instituțiile de credit într-un context socio-economic volatil și imprevizibil.

„În unele state contractele dintre consumatori și bănci sunt redactate foarte simplu și ușor de înțeles datorită legislației care spune că dacă un articol este prevăzut de lege, el nu mai trebuie să fie preluat și în contract. În România asistăm la o tendință opusă: tot ceea ce prevede legea, trebuie să fie preluat în clauze contractuale, pentru că plecăm de la prezumția că omul de rând nu cunoaște legea. Astfel, contractele pe care le avem cu clienții noștri devin mult prea voluminoase și pot complica și mai mult situația consumatorilor care întâmpină probleme financiare. Cadrul legislativ trebuie să urmeze trendurile digitalizării și să adopte conceptul de <<legal design>>, adică o simplificare a contractelor. Clientul, în momentul în care va avea informația structurată, mai clară și mai simplă, o va înțelege mult mai bine.”

„Procesele dintre clienți și bănci implică o serie de costuri: financiare, de timp, dar și de imagine. Aș vrea să ne referim la darea în plată a imobilului și la legea insolvenței persoanelor fizice. Cum apreciați aceste două măsuri legislative și de ce nu ar trebui să se ajungă acolo?

„Aceste două instrumente, atât din perspectiva legală a dreptului de proprietate, cât și ca imagine, sunt două instrumente la care oamenii ar trebui să apeleze doar în situații extreme. Darea în plată înseamnă să renunți la un drept de proprietate, ca să scapi de creditul pentru achiziția acelei proprietăți. Practic, îți lași casa la care ai visat, ca să scapi de credit. Falimentul personal este o soluție brutală din perspectiva imaginii. Trebuie să te duci în fața instanței și să aduci argumente și probe pentru motivul din cauza căruia ai ajuns în situația de faliment personal. De prea puține ori explicația este una simplă, de tipul: nu mai am venituri! Trebuie să demonstrezi de ce nu mai ai venituri, ce s-a întâmplat? De ce n-ai făcut economii când aveai venituri? Care a fost grija ta față de familie ca să nu ajungi în această situație? Și nu văd de ce ai face acest efort și nu ai încerca întâi să chemi banca într-o procedură de conciliere, aici la CSALB. Mai ales că este gratuit pentru consumatori și durează foarte puțin.

În materie de conciliere câștigul obținut este mai important decât cine are dreptate. Trebuie să ajungem la un rezultat satisfăcător atât pentru bancă, cât și pentru client. Este situația de win-win. Sistemul judiciar este win-lose. Adică o parte câștigă, cealaltă pierde. Noi le spunem consumatorilor care întâmpină probleme: Haideți, să găsim împreună o soluție! Pentru a face asta trebuie mai întâi să evităm pozițiile extreme, apoi să înțelegem ce vrea clientul ca să-și poată duce mai departe contractul, iar banca să poată obține rambursarea împrumutului acordat.”

„Celor care vor să apeleze la darea în plată sau să își declare falimentul le amintesc faptul că orice procedură judiciară este una de lungă durată, în timp ce persoanele care se află în dificultate financiară au nevoie de o soluție imediată. Soluția falimentului persoanelor fizice nu aduce o rezolvare rapidă din cauza mecanismelor judiciare specifice: hotărârile judecătorului pot fi atacate prin mai multe căi, poate exista inclusiv o  lentoare în redactarea unei hotărâri. Ca să faceți o comparație, în cadrul CSALB, hotărârea este motivată, redactată și comunicată în doar 25 de zile, în medie. În ce instanță din România poți avea problema rezolvată atât de repede?

Am observat o preocupare constantă a BCR de a stinge litigiile din instanță, aici, în cadrul CSALB. Banca și-a sfătuit de foarte multe ori clienții să solicite instanței un termen pentru soluționarea amiabilă. Iar judecătorul are chiar obligația de a da părților posibilitatea să-și stingă litigiul amiabil. Atunci, consumatorii vin cu o cerere la Centrul nostru și încercăm o soluție obținută prin negociere cu banca.  Adică o soluție prin care să adaptăm acel contract de credit la situația în care se află în acel moment consumatorul. Acestea sunt o parte din cazurile pe care le soluționăm.

Alte cereri vin de la o categorie nouă de consumatori. Sunt acele persoane care, probabil, au învățat lecțiile crizei financiare din 2009-2011, dar și ale pandemiei, iar acum vin în întâmpinarea unor situații care au potențialul de a se agrava. În cadrul negocierilor solicită, de exemplu, o restructurare a creditului pentru că anticipează o creștere a costurilor sau o scădere a veniturilor și nu vor să ajungă în situația de a nu-și mai putea plăti ratele. Cei care rezolvă problema înainte de a deveni una gravă sunt cei care nu ajung în instanță, nu ajung să notifice băncii o situație de dezastru pe plan personal, ci sunt grijulii, atenți și cred că putem vorbi de un nou tipar de consumator. Sunt tot mai multe persoane responsabile, care se preocupă să înțeleagă mecanismul de creditare cu toate consecințele lui.”

  Despre CSALB: CSALB este o entitate înființată ca urmare a unei Directive europene și intermediază gratuit și în mai puțin de trei luni negocierea dintre consumatori și bănci sau IFN-uri pentru contractele aflate în derulare. Consumatorii din orice județ al țării pot trimite cereri către Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB) completând un formular online direct pe site-ul www.csalb.ro. Dacă banca acceptă intrarea în procedură de conciliere/negociere este desemnat un conciliator. CSALB colaborează cu 17 conciliatori, dintre cei mai buni specialiști în Drept, cu expertiză în domeniul financiar-bancar. Totul se rezolvă amiabil, iar înțelegerea părților are puterea unei hotărâri în instanță. Mai multe informații despre activitatea Centrului puteți obține și la telefon 021 9414 (apel cu tarif normal).

București, România, 14 mai 2024 – realme, producătorul de smartphone-uri cu cea mai rapidă creștere la nivel global, anunță noile telefoane realme 12 și realme 12+. Pornind de la succesul modelelor realme 12 Pro+ și realme 12 Pro, renumite pentru impactul pozitiv avut în gama mid-range de telefoane, noile modele vor duce tradiția mai departe oferind specificații la fel de interesante, dar la un preț mai atrăgător.

Modelul realme 12 Pro+ a obținut numeroase distincții încă din primele zile de la lansare. S-a poziționat în Top 2 cele mai bine vândute modele de pe Amazon Italia în perioada promoțională, iar la categoria “Cele mai interesante noutăți de pe Amazon Italia” a ocupat locul 1 și locul 2 prin modelul realme 12 Pro, pe o durată de doua zile. De asemenea, ambele modele au înregistrat o creștere în vânzări cu 800% față de seria precedent, realme 11 Pro, în Italia.

Succesul acestor produse se aliniază cu filosofia de bază a produselor realme: „Calitate mai presus de cantitate”. Această etică pune accentul pe prioritizarea experienței utilizatorului mai presus de simpla afișare a unor specificații. În plus, aceste completări așteptate cu nerăbdare sunt pregătite să redefinească experiența smartphone-urilor din gama medie și să ridice ștacheta experienței în acest segment.

realme va introduce pe noile modele realme 12 și realme 12+ un mod nou de a interacționa cu telefonul. Prin AI Air Gesture, utilizatorii vor putea controla fără atingere telefonu, doar prin simple mișcări ale mâinii. Această inovație se dovedește a fi deosebit de valoroasă atunci când utilizatorii sunt implicați în activități în care atingerea fizică a dispozitivului lor nu este practică, cum ar fi mâncatul, gătitul sau curățenia.

AI Air Gestures de la realme reprezintă un progres semnificativ în tehnologia de interacțiune cu utilizatorul, oferind o experiență de utilizare mai accesibilă și mai intuitivă. realme s-a concentrat în mod constant pe tehnologia AI, având echipe dedicate de cercetare și dezvoltare pentru a-și îmbunătăți produsele cu funcții bazate pe AI.

realme 12+ este echipat cu platforma MediaTek 7050, asigurând performanțe ridicate în sarcini complexe, iar sistemul de camere foto include un senzor principal Sony LYT 600 cu OIS de 50MP, zoom in-sensor de 2X, oferind flexibilitate sporită de fotografiere pentru a surprinde cu precizie subiecții aflați la distanțe diferite.

Mai mult, pentru prima dată în segment, realme 12+ introduce tehnologia Rainwater Smart Touch, care oferă utilizatorilor un confort și o precizie mai mare în timpul utilizării, în cazurile în care apa atinge ecranul, de exemplu atunci când plouă. În plus, pielea vegană premium este utilizată și pe acest, fiind singurul telefon din segment cu piele vegană de înaltă calitate și durabilă.

Tot o premieră este și butonul de power dinamic.  realme 12 îi poate ajuta pe utilizatori să personalizeze butonul de pornire pentru a accesa rapid diverse funcții, cum ar fi modul avion, lansarea rapidă a portofelului și comenzi rapide pentru aplicații terțe, răspunzând astfel diverselor scenarii zilnice.

Mai multe detalii vor fi dezvăluite la lansarea oficială de pe 21 mai.

RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare, cel mai mare proiect de economie circulară din România, deschide în Otopeni, județul Ilfov, cel de-al patrulea centru regional de numărare și sortare a ambalajelor SGR. Amplasat în incinta parcului industrial Olympian Park North Bucharest, centrul va gestiona și procesa ambalajele de băuturi colectate atât manual, de la comercianți, cât și de la automatele de returnare (RVM-uri).

Cu o suprafață de 10.000 de metri pătrați, centrul din Otopeni este cel mai mare hub regional din infrastructura de colectare dezvoltată de RetuRO, având o capacitate anuală de numărare de aproximativ 900 de milioane de ambalaje SGR și o capacitate de sortare și procesare pe tipuri de materiale (PET, metal, sticlă) de două ori mai mare (1,8 miliarde de ambalaje SGR).

Centrul este dotat cu echipamente avansate, care includ mașini de numărat PET și doze metalice, mașini de procesare sticlă, sortatoare optice și prese de balotat. Ambalajele metalice (aluminiu și oțel), dar și cele din plastic vor fi numărate, sortate și compactate pentru a fi trimise la firmele de reciclare. Ambalajele din sticlă vor fi și ele numărate, sparte și pregătite pentru reciclare. În plus, aici vor fi aduși și baloții proveniți din centrele regionale de numărare, urmând să fie supuși unui proces de sortare optică.

Gemma Webb, CEO și Președinte al Directoratului RetuRO:

Sistemul de Garanție-Returnare este într-o dinamică permanentă, românii returnează din ce în ce mai multe ambalaje, iar evoluția pe care o înregistrăm de la un moment la altul reflectă tot mai multă implicare din partea consumatorilor. Deschiderea de noi centre de sortare și numărare este o componentă esențială în evoluția sistemului și una dintre prioritățile noastre în această perioadă. În prezent, avem patru centre RetuRO operaționale, care pot procesa, cumulat, între 2,6 și 3 miliarde de ambalaje anual.

Deschiderea centrului din Otopeni reprezintă nu doar un nou pas în dezvoltarea infrastructurii unei economii circulare, sustenabile, ci și o confirmare a capacității noastre de a ne adapta și de a crește într-un mediu în continuă  evoluție. Există și reticență, există și provocări, dar sunt etapele specifice unei schimbări structurale majore, atât economice, cât și sociale și culturale. În următoarele 3 luni, vom continua să ne concentrăm pe extinderea infrastructurii și planificăm deschiderea centrelor din județele Dolj, Bacău și Prahova.

Centrul regional din Otopeni va deservi, în principal, zona de sud și de est a țării, precum și județele din proximitate. Până la finalul lunii aprilie, aproximativ 70 de milioane de ambalaje SGR au fost returnate în București și Ilfov.

Deschiderea centrului din Otopeni aduce importante beneficii și economiei locale, creând noi oportunități de locuri de muncă verzi, noul centru operând cu o echipă de aproximativ 150 de angajați, care vor lucra în trei schimburi.

Sistemul de Garanție-Returnare a evoluat constant de la lansare, aproximativ 1,5 miliarde de ambalaje SGR fiind puse pe piață de către producători, dintre care 260 de milioane au fost returnate de consumatori până la final de aprilie. Cea mai mare parte a acestor ambalaje a fost deja direcționată către unități de reciclare, ultima etapă a acestui mecanism, confirmând astfel funcționarea eficientă a Sistemului de Garanție-Returnare.

Studiile de caz arată că în țările în care a fost implementat sistemul de garanție-returnare, ratele de colectare au crescut până la 90%, într-un interval de doi, până la trei ani.

Sistemul de Garanție-Returnare reprezintă un pas semnificativ în direcția promovării unei economii circulare în România. SGR este un instrument util, transparent și accesibil, care contribuie la un mediu mai curat pentru un viitor sustenabil.

RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. ( www.returosgr.ro ) este o companie ce funcționează pe principiul not for profit – ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat de companie în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu de trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) și Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%).

RetuRO, administratorul SGR, funcționează cu finanțare exclusiv privată și are rolul de a asigura transparența asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje, în vederea atingerii țintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.