Connect with us

Social

Cum pot scăpa de miturile care mă sperie despre mamografie?

Publicat

pe

Cum pot scăpa de miturile care mă sperie despre mamografie?

Când aud femei vorbind despre mamografie, aproape niciodată nu încep cu informații. Încep cu emoții. „Mi-e frică”, „am auzit că doare îngrozitor”, „mai bine nu aflu nimic”. E fix același mecanism pe care îl văd la oameni când se uită la bani: nu se sperie de cifrele de pe hârtie, ci de ce își imaginează ei în spatele lor.

De fapt, când spui „mamografie”, nu spui doar numele unei investigații. Spui frică de durere, frică de diagnostic, frică de schimbare. Uneori chiar frică de a pierde controlul asupra propriului corp. Și, exact ca în educația financiară, dacă lași zvonurile să conducă povestea, ajungi să plătești foarte scump. Doar că aici nu e vorba de rate la bancă, ci de sănătatea ta, care nu se poate refinanța.

Poate ești chiar acum în punctul ăsta. Știi că ar cam fi momentul pentru o mamografie, ți-a spus medicul de familie sau ginecologul, poate ai și o programare făcută, dar tot găsești motive să o amâni. Ești ocupată, ai alte priorități, „te simți bine”. Dacă ești sinceră cu tine, nu calendarul te oprește, ci toate poveștile pe care le-ai auzit de la prietene, vecine, internet.

Hai să le luăm pe rând, ca într-o discuție la o cafea, nu ca la un curs. Să vedem ce e real, ce e exagerare, ce vine din știință și ce vine din frici vechi. Și, mai ales, cum ajungi în punctul în care decizia de a face o mamografie să fie a ta, nu a miturilor cu care ai crescut.

„Mamografia doare îngrozitor” – mit, experiență sau ambele?

Asta este primul lucru care apare aproape automat: „Mi-e frică, am auzit că doare rău de tot”. Interesant este că, de multe ori, femeia care spune asta nu a făcut niciodată o mamografie. A preluat o poveste spusă de altcineva, un pic exagerată, spusă cu emoție, transmisă mai departe. E exact ca vorbele despre bani: „investițiile sunt un joc de noroc”, „bursa e cazino”. Cineva a avut o experiență, a spus-o colorat, iar restul au transformat-o în regulă generală.

Cum stau de fapt lucrurile. Mamografia presupune ca sânul să fie comprimat între două plăci, timp de câteva secunde, pentru a obține o imagine cât mai clară. Da, senzația poate fi neplăcută. Sânii sunt sensibili, iar presiunea nu este ceva ce simți în mod normal. Unele femei descriu procedura ca pe un disconfort scurt, altele ca pe o durere intensă pentru câteva clipe. Dar „îngrozitor” nu este cuvântul mediu. E mai degrabă vârful de intensitate al unor povești spuse la cald.

Contează mult și momentul în care faci mamografia. Dacă o programezi în primele zile după terminarea menstruației, când sânii sunt în general mai puțin tensionați, senzația neplăcută scade. Dacă spui de la început asistentei că ești foarte speriată, îți explică pas cu pas, te lasă să respiri între imagini, ajustează presiunea cât se poate. Și, mai ales, simți că ești tratată ca un om, nu ca un dosar.

Durerea nu e doar ce simte corpul, ci și ce îți spune mintea în același timp. Dacă intri deja convinsă că urmează ceva groaznic, fiecare secundă se amplifică. Dacă intri cu gândul „o să fie neplăcut, dar scurt și important pentru mine”, exact aceeași presiune poate fi suportată mult mai ușor. Nu îți spun că o să fie plăcut, nu e masaj, dar e o procedură scurtă care poate cumpăra ani de liniște.

Radiațiile: cât de periculoasă este, de fapt, mamografia

Al doilea mare monstru din poveste se numește „radiații”. Când auzi cuvintele astea – radiații, aparat, iradiere – e normal să ți se strângă stomacul. Sună rece, tehnic, impersonal. Și dacă nu ai context, imaginația începe să completeze singură, de obicei în direcția cea mai neagră.

Adevărul simplu este că mamografia folosește raze X, dar în doze foarte mici, controlate strict. Aparatele moderne sunt proiectate tocmai pentru screening, adică pentru situația în care investighezi persoane sănătoase, nu pentru tratamente agresive. Nu vorbim despre o expunere de care nu mai scapi, ci despre o doză mică, calculată, repartizată pe câteva imagini.

Dacă ai o fire anxioasă, te ajută mult să traduci frica în cifre. Poți întreba direct medicul sau radiologul ce doză primești la o mamografie și cu ce se compară. De exemplu, cât înseamnă în raport cu radiația naturală la care ești expusă într-un an, sau în raport cu un zbor mai lung cu avionul. Când vezi lucrurile pe hârtie, panica scade. Nu dispare de tot, dar nu mai are aceeași voce puternică.

Întrebarea reală este: ce câștigi și ce riști. În orice faci în viață există un mic risc. Când conduci, când urci scările, când traversezi. Îl accepți pentru că beneficiul e clar. La mamografie, beneficiul este posibilitatea de a descoperi un cancer de sân într-un stadiu precoce, uneori cu ani înainte să apară noduli palpabili sau dureri. Iar când boala este prinsă la timp, șansele de tratament eficient cresc enorm.

Poți privi mamografia ca pe o investiție. Plătești acum cu câteva clipe de disconfort și o doză mică de radiație, ca să ai șanse mai mari să eviți tratamente grele și ani de luptă mai târziu. Nu este o garanție absolută, dar este una dintre cele mai bune unelte pe care le avem în prezent.

„Dacă nu mă doare nimic, nu am nevoie de mamografie”

Aici ajungem la mitul care costă cel mai mult. Și la bani, și la sănătate, oamenii au tendința să se ocupe serios de problemă abia când „arde”. Când nu mai pot plăti ratele, când analizele ies prost, când apare un nodul evident. Până atunci, „lasă, că sunt bine”.

Mamografia nu este un test pentru atunci când ai simptome evidente, ci exact pentru perioada în care pare că totul e în regulă. Cancerul de sân, în stadiile lui timpurii, poate fi complet tăcut. Nu doare, nu schimbă dramatic forma sânului, nu are nevoie de reclame ca să-și facă treaba.

Ideea „dacă nu mă doare, sunt sănătoasă” e confortabilă, dar înșelătoare. E ca și cum ai spune „dacă nu m-a sunat banca, sigur totul e în regulă”, deși nu ți-ai mai verificat conturile de luni de zile. Mamografia, făcută la intervalele recomandate pentru vârsta și istoricul tău, vine să compenseze această lipsă de semnal. E un fel de raport periodic despre starea sânilor tăi.

Medicul nu îți propune un program de screening ca să îți complice viața. Îl gândește în funcție de câțiva factori: vârsta ta, istoricul familial, dacă ai avut sau nu intervenții la nivelul sânilor, ce tip de țesut mamar ai. Luate împreună, toate astea alcătuiesc un plan. Poate nu îți place să te gândești la el, dar te ajută să fii cu un pas înaintea problemelor, nu cu doi pași în urmă.

„Mai bine nu știu, decât să descopere ceva” – frica de răspuns

Mitul acesta nu ține de aparate, ține de felul în care funcționăm ca oameni. Multe persoane preferă să nu deschidă plicul cu facturi, să nu se uite la soldul cardului, să nu intre pe platforma cu analize. Se agață de ideea că, atât timp cât nu știu, problema nu există. E un mecanism de protecție, doar că e unul care, pe termen lung, lovește fix în cel care îl folosește.

Teama de diagnostic e firească. Nimeni nu se duce la mamografie fluturând steaguri de entuziasm. Dar a transforma această teamă în strategie de viață, adică „nu fac mamografie ca să nu aflu nimic rău”, înseamnă să renunți la cel mai important avantaj pe care îl ai: timpul.

Un diagnostic pus devreme poate să doară psihic, dar lasă loc de acțiune. Există opțiuni de tratament, uneori mai blânde, există șanse reale de vindecare, există timp să te organizezi, să ceri și o a doua opinie, să îți strângi familia în jurul tău. Un diagnostic pus târziu, după ani de amânări, vine de obicei la pachet cu mai multă suferință, cu tratamente mai grele, cu margini de manevră mult mai înguste.

Când privești mamografia doar ca pe un potențial început de veste proastă, normal că vrei să fugi. Dacă reușești însă să o vezi și ca pe o unealtă prin care îți ții sub control propria sănătate, chiar și cu riscul de a auzi ceva greu, perspectiva se schimbă. Nu îți garantizează nimeni că rezultatul va fi mereu „perfect”, dar îți crește enorm șansa să poți interveni la timp.

Mamografia nu e singura investigație din lume

Altă idee rigidă pe care o aud des sună cam așa: „Ori mamografie, ori nimic. Dacă nu vreau mamografie, nu am ce să fac”. Realitatea medicală e un pic mai complexă. Mamografia e un instrument foarte important, mai ales după o anumită vârstă, dar nu e singurul.

În funcție de vârstă, de structura sânilor și de eventuale riscuri suplimentare, medicul poate recomanda și ecografie mamară, uneori RMN mamar sau monitorizare mai deasă. Ca în finanțe, nu pui totul într-un singur tip de investiție. Faci un portofoliu. La fel, în sănătatea sânilor, medicul combină instrumentele ca să obțină cea mai bună imagine posibilă.

Există și situații speciale, cum sunt pregătirile pentru o intervenție chirurgicală. Atunci, medicul imagist poate marca foarte exact zona care trebuie îndepărtată, folosind tehnici ghidate ecografic. Un ac fin, introdus sub control ecografic, „împunge” la propriu zona suspectă, astfel încât chirurgul să știe exact unde să intervină. Sunt proceduri moderne, de tip harpon eco, integrate într-un plan de tratament atent gândit.

Important este să știi că nu ești singură cu motorul de căutare și cu fricile tale. Există medici imagiști, chirurgi, oncologi, asistente, există protocoale și ghiduri. Mamografia este o piesă importantă din acest puzzle, dar nu este tot puzzle-ul.

De ce prind miturile atât de ușor

Dacă te uiți puțin mai de sus la toate aceste mituri, o să vezi că seamănă cu poveștile despre bani, despre relații, despre orice ne atinge într-un punct sensibil. Nu se nasc în cabinetele medicale, cu explicații calm formulate. Se nasc în bucătărie, între două treburi, la coafor, la serviciu, în grupurile de WhatsApp, la coada de la medic.

Miturile prind pentru că sunt simple. „Mamografia doare groaznic” e o propoziție scurtă, care se lipește imediat în minte. Realitatea – că poate fi neplăcută, dar durează puțin, că depinde de momentul ciclului, de tehnică, de aparat – e greu de povestit într-o singură frază. Iar noi, ca oameni, iubim scurtăturile, mai ales când ne e teamă.

Mai e ceva, ceva ce nu prea recunoaștem. Miturile ne ajută să amânăm. Dacă accepți ideea că „mamografia e periculoasă”, simți că ai o scuză elegantă să nu te programezi. Nu mai e vorba despre frica ta, ci despre procedură. E mai greu să spui „mi-e frică, dar vreau să înfrunt asta și să mă informez”, decât „am citit eu că nu e bine”.

Schimbarea începe în momentul în care îți dai seama că, de fapt, nu aparatul te paralizează, ci poveștile din jurul lui. Cuvintele auzite de la alții, imaginile din minte, scenariile pe care ți le faci singură. De acolo vine mare parte din groază.

Cum treci de la frică la o decizie care îți aparține

Nu există un buton magic prin care să dispară frica. Nici la bani, nici la sănătate, nici la mamografie. Frica rămâne, e acolo, dar poți învăța să nu mai fie ea cea care ia deciziile.

Un prim pas simplu este să îți cauți un medic cu care să poți vorbi normal. Să pui întrebări aparent banale: cât durează, ce simt, ce se întâmplă după, când revin, ce înseamnă un rezultat „neclar”. Să insiști să înțelegi. Un medic bun nu doar apasă pe butoane și citește imagini, ci îți traduce tot procesul într-o limbă pe care o poți duce acasă, la tine în bucătărie.

Apoi, încearcă să nu mai lași experiențele altora să devină scenariul tău de viață. Faptul că o prietenă a avut o experiență mai grea nu înseamnă că la tine va fi la fel. Contează ce aparat a fost folosit, cine a făcut investigația, ce prag de durere are ea, ce prag ai tu. Poți asculta poveștile celorlalte femei, îți pot da curaj, dar nu le transforma în predicții sigure pentru tine.

Și, foarte important, amintește-ți de ce faci toată această poveste. Nu doar ca să „bifezi un control anual”, ci pentru tine, pentru anii în care vrei să fii prezentă în viața copiilor, nepoților, partenerului tău. Mamografia nu este un examen la care iei notă de trecere sau nu. Este o fotografie tehnică a unui organ, la un moment dat, care te ajută să iei decizii mai bune.

Când începi să pui cap la cap informațiile, dialogul cu medicul, dorința ta reală de a avea grijă de tine, frica își pierde din stridență. Nu dispare, dar nu mai e singura voce din cameră.

Mamografia și relația ta cu propriul corp

La urma urmei, toată discuția asta despre mituri, radiații, durere și diagnostic se strânge într-o întrebare intimă: cum te raportezi tu la corpul tău. Îl vezi ca pe un dușman care te poate trăda oricând sau ca pe un partener cu care merită să colaborezi, să comunici, să îl verifici din când în când.

Mamografia poate deveni, în timp, nu un motiv de panică, ci un obicei de grijă. Un fel de „verific contul de sănătate”, cam cum îți verifici situația financiară. Nu îți promite perfecțiune, dar îți oferă șansa de a nu fi luată complet prin surprindere.

Miturile vor continua să circule. Vor exista mereu povești spuse la cald, experiențe dureroase, sau dimpotrivă, experiente ușoare, dar spuse cu dramatism. Nu le poți opri, însă poți alege cât loc le lași în mintea ta. Poți să le asculți, dar să nu le lași să decidă în locul tău.

La final, curajul nu arată neapărat spectaculos. De multe ori, arată foarte simplu: o femeie care își ia liber două ore, își pune o bluză comodă, își face programare, merge la clinică cu inima bătând mai repede, intră în cabinet, își spune în gând „hai că trec și peste asta” și stă nemișcată câteva secunde în fața aparatului. Atât. Acel gest mic, aparent banal, poate însemna diferența dintre un tratament prins la timp și o luptă mult mai grea mai târziu.

Dacă ai citit până aici, probabil că undeva, în tine, s-a așezat deja ideea că merită să faci pasul ăsta. Nu trebuie să fii eroică, nu trebuie să fii fără teamă. E suficient să nu mai lași miturile să vorbească mai tare decât tine. Restul se învață: control după control, întrebare după întrebare, discuție după discuție. Cam așa se construiesc, de fapt, toate lucrurile importante din viață: cu informație, cu puțină disciplină și cu acel strop de curaj pe care îl aduni chiar și atunci când îți tremură genunchii.

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Social

Siguranta la volan si responsabilitate – cine isi permite cu adevarat protectia pe drumurile de azi

Publicat

pe

De

Siguranta rutiera este adesea discutata in termeni tehnici, legislativi sau statistici, insa dincolo de cifre si reglementari exista o realitate sociala mult mai complexa. Pe drumurile de zi cu zi, siguranta la volan nu este distribuita egal. Accesul la masini mai noi, la componente de calitate, la intretinere corecta si la informare creeaza diferente vizibile intre soferi. Astfel apare o intrebare incomoda, dar necesara: cine isi permite cu adevarat siguranta la volan si in ce masura aceasta este un privilegiu sau o responsabilitate comuna.

In societatea actuala, masina este mai mult decat un mijloc de transport. Este un instrument de munca, un simbol al statutului social, dar si o sursa potentiala de risc. Modul in care fiecare sofer isi gestioneaza siguranta depinde nu doar de vointa personala, ci si de resursele disponibile, de nivelul de educatie rutiera si de presiunile economice cotidiene.

Siguranta rutiera si inegalitatile sociale

La prima vedere, regulile de circulatie sunt aceleasi pentru toti. Limitele de viteza, obligativitatea centurii sau regulile de prioritate se aplica indiferent de venit sau statut social. In realitate, insa, respectarea si mai ales depasirea minimului legal tin adesea de posibilitati materiale.

Soferii cu venituri mai mari isi permit masini mai sigure, dotate cu sisteme moderne de asistenta, anvelope si jante de calitate, revizii regulate si reparatii facute la timp. In schimb, cei cu bugete limitate sunt nevoiti uneori sa amane intretinerea, sa aleaga componente mai ieftine sau sa circule cu masini vechi, cu nivel de siguranta inferior.

Aceasta diferenta nu este intotdeauna vizibila, dar se manifesta in momente critice, atunci cand o franare de urgenta, o manevra brusca sau o conditie meteo dificila pun la incercare masina si soferul.

Costul real al sigurantei

Siguranta la volan nu se reduce la pretul masinii. Ea include costuri continue: anvelope potrivite sezonului, jante compatibile si rezistente, sisteme de franare in stare buna, suspensii functionale si verificari periodice. Toate acestea presupun cheltuieli care nu sunt intotdeauna prioritare pentru o familie cu buget limitat.

In multe cazuri, soferii fac compromisuri nu din neglijenta, ci din necesitate. Amanarea schimbarii unor componente sau alegerea unor piese mai ieftine este adesea o decizie economica, nu una lipsita de responsabilitate. Totusi, aceste compromisuri pot afecta direct siguranta, nu doar a soferului, ci si a celorlalti participanti la trafic.

Siguranta ca responsabilitate colectiva

Desi accesul la siguranta este influentat de factori sociali, responsabilitatea ramane colectiva. O masina nesigura nu reprezinta un risc doar pentru proprietar, ci pentru intreaga comunitate. Din acest motiv, siguranta rutiera nu poate fi privita exclusiv ca o problema individuala.

Societatea, prin politici publice, educatie rutiera si infrastructura, are un rol esential in reducerea acestor diferente. Drumuri mai bune, controale tehnice eficiente si campanii de informare pot contribui la cresterea nivelului general de siguranta, chiar si pentru cei cu resurse limitate.

Masina ca indicator social

In spatiul urban, masina a devenit un indicator al pozitiei sociale. Modelele noi, bine intretinute, cu jante moderne si aspect ingrijit sunt adesea asociate cu succesul si stabilitatea financiara. Aceasta perceptie creeaza presiune sociala, mai ales asupra tinerilor, care pot prioritiza aspectul in detrimentul sigurantei reale.

De exemplu, investitia in jante cu impact vizual puternic este uneori vazuta ca un semn de reusita, desi alegerea corecta ar trebui sa tina cont in primul rand de compatibilitate, rezistenta si siguranta. In acest context, informarea corecta devine cruciala, pentru a transforma alegerile estetice in unele responsabile.

Siguranta si educatia rutiera

Educatia joaca un rol central in accesul la siguranta. Soferii informati inteleg importanta intretinerii, stiu ce riscuri implica amanarea reparatiilor si pot lua decizii mai bune chiar si cu un buget limitat. Lipsa informatiei duce adesea la alegeri gresite, care amplifica riscurile.

In multe cazuri, diferentele de siguranta nu sunt date doar de bani, ci si de cunostinte. Un sofer care intelege ce componente sunt critice pentru siguranta va prioritiza corect cheltuielile, chiar daca nu isi permite totul.

Discutia despre siguranta rutiera este prezenta si in presa internationala, unde accentul cade tot mai mult pe inegalitatile sociale. Articole publicate de https://www.theguardian.com au analizat in repetate randuri legatura dintre venituri, accesul la masini sigure si riscurile in trafic, subliniind ca siguranta nu ar trebui sa fie un lux.

Jantele si siguranta, mai mult decat un detaliu

In perceptia multor soferi, jantele sunt asociate aproape exclusiv cu estetica. In realitate, ele au un rol important in comportamentul masinii. Jantele potrivite contribuie la stabilitate, la functionarea corecta a sistemului de franare si la uzura uniforma a anvelopelor.

Alegerea unor jante compatibile cu masina nu este doar o chestiune de design, ci una de siguranta. Jantele nepotrivite pot afecta direct controlul masinii, mai ales in situatii limita. In acest sens, investitia in componente corecte este parte dintr-o abordare responsabila a condusului.

Pentru anumite marci, mentinerea specificatiilor originale este esentiala pentru siguranta. De exemplu, alegerea unor jante audi conforme cu cerintele producatorului ajuta la pastrarea comportamentului rutier pentru care masina a fost proiectata, reducand riscurile generate de modificari nepotrivite.

Siguranta ca forma de capital social

Siguranta la volan poate fi privita si ca o forma de capital social. O comunitate in care majoritatea masinilor sunt bine intretinute, iar soferii sunt informati, este o comunitate mai sigura pentru toti. In schimb, acolo unde saracia, lipsa educatiei si infrastructura slaba se suprapun, riscurile cresc exponential.

Accidentele rutiere afecteaza nu doar indivizi, ci familii intregi, sisteme de sanatate si economii locale. Din acest motiv, investitia in siguranta rutiera este, de fapt, o investitie sociala, cu beneficii pe termen lung.

Presiunea economica si alegerile dificile

Pentru multi soferi, siguranta concureaza cu alte nevoi esentiale: chirie, utilitati, educatia copiilor. In acest context, nu este surprinzator ca unele cheltuieli auto sunt amanate. Problema apare atunci cand aceste amanari devin cronice si afecteaza functionarea de baza a masinii.

Aceasta realitate arata ca discutiile despre siguranta trebuie sa tina cont de contextul social si economic. Moralizarea excesiva nu ajuta, daca nu este insotita de solutii reale si accesibile.

Rolul statului si al comunitatii

Statul are un rol important in reducerea diferentelor de siguranta. Programele de reinnoire a parcului auto, subventiile pentru anumite componente sau controalele tehnice eficiente pot contribui la cresterea nivelului general de siguranta.

La fel de important este rolul comunitatii. Schimbul de informatii, recomandarile corecte si sprijinul intre soferi pot face diferenta. Siguranta nu trebuie sa fie un subiect elitist, ci unul accesibil si discutat deschis.

Siguranta perceputa versus siguranta reala

Exista si o diferenta intre siguranta perceputa si cea reala. Unele masini ofera o senzatie de protectie prin dimensiuni sau design, dar nu sunt neaparat mai sigure daca sunt prost intretinute. In acelasi timp, masini mai vechi, dar bine intretinute, pot oferi un nivel decent de siguranta.

Aceasta distinctie este importanta in discutia sociala, pentru ca arata ca siguranta nu este doar o chestiune de imagine sau statut, ci de alegeri concrete si informate.

Siguranta ca drept, nu ca lux

Intr-o societate echilibrata, siguranta la volan ar trebui sa fie un drept, nu un lux. Desi nu toate diferentele pot fi eliminate, exista masuri care pot reduce decalajele si pot oferi tuturor soferilor sanse mai mari de a circula in siguranta.

Accesul la informatie, la componente corecte si la servicii de baza este esential. In lipsa acestora, siguranta ramane conditionata de venituri, ceea ce creeaza un cerc vicios greu de rupt.

Concluzie: intre posibilitate si responsabilitate

Intrebarea cine isi permite siguranta la volan nu are un raspuns simplu. Siguranta este influentata de bani, educatie, infrastructura si alegeri personale. Este, in acelasi timp, un privilegiu pentru unii si o lupta constanta pentru altii.

Ceea ce poate fi facut este constientizarea faptului ca siguranta nu este doar o problema individuala, ci una sociala. Fiecare alegere, de la intretinerea masinii pana la modul de condus, contribuie la nivelul general de siguranta pe drumuri.

Intr-o societate in care siguranta este inteleasa ca responsabilitate comuna, nu ca semn de statut, drumurile devin mai sigure pentru toti, indiferent de masina, venit sau pozitie sociala.

Citeste in continuare

Social

Învață ESG aplicat, cu traineri real-life. Înscrie-te acum la CES ESG Institute – primul program privat de corporate learning ESG din România

Publicat

pe

De

Într-un peisaj în care consumatorii, investitorii și angajații cer coerență, transparență și impact real, ESG a devenit un filtru prin care sunt evaluate brandurile. Nu mai vorbim doar despre raportări sau compliance, ci despre cum construiești încredere, cum eviți greenwashing-ul și cum aliniezi mesajele cu realitatea din business.

CES ESG Institute este primul program privat de formare corporate din România dedicat exclusiv ESG – gândit pentru companii și profesioniști care vor să înțeleagă ce înseamnă sustenabilitatea în decizii, strategii și comunicare.

Lansat de BUCHAREST CENTER FOR ECONOMY & SOCIETY (CES Bucharest), CES ESG Institute răspunde exact acestei nevoi: un program de cursuri de 9 luni, construit pe realități din piață, care te ajută să traduci ESG în acțiuni concrete – de la strategie și operațiuni, până la poziționare, reputație și comunicare corporate.

Ce face acest program relevant pentru oamenii de marketing & comunicare:

  • ESG explicat: clar, aplicat și testat în contexte de business reale
  • Perspective utile și exemple din piață pentru a susține decizii strategice și mesaje credibile
  • Înțelegerea impactului ESG asupra brandului, culturii organizaționale și relației cu stakeholderii
  • O perspectivă integrată: business, sustenabilitate, leadership și comunicare

Lectorii programului sunt lideri și profesioniști ESG din România – oameni care fac ca sustenabilitatea să conteze, zi de zi, în business: Petronela Despoiu (Banca Transilvania), Daniela Beleș (Holcim), Alexandru Chiriță (Electrica), Mihai Toader-Pasti (ÎntreVecini & Towards0), Oana Vîlceanu (Stratos), Magdalena Caramilea (Autonom), Ana-Maria Iordache (D&B David și Baias/PwC).

Programul CES ESG Institute nu este doar despre competențe noi, ci despre repoziționare strategică: a companiei, a echipelor și a modului în care comunicăm valoare pe termen lung. Dacă lucrezi în marketing, comunicare sau leadership și vrei să înțelegi ESG fără jargon, dar cu impact real, acesta e contextul de care ai nevoie.

Înscrie-te acum, programul pornește la mijlocul lunii februarie! 

Citeste in continuare

Social

Se lansează Romanian Performance Excellence Program 2026

Publicat

pe

De

Un program derulat de experți americani și români pentru excelență managerială, competitivitate și leadership inspirat din Programul Baldrige USA

România face un pas strategic înainte, în direcția profesionalizării managementului și creșterii competitivității organizațiilor publice și private. Sesiunea de admitere pentru o nouă serie a programului educațional Romanian Performance Excellence Program (RPEP) se deschide oficial pe 15 ianuarie 2026.

Programul este organizat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri (FNTM), cu sprijinul RePatriot, se adresează unui număr de maximum 15 participanți din companii și organizații românești care doresc să urmeze un parcurs riguros de transformare și performanță managerială, este bazat pe experiența programului Baldrige din Statele Unite.

Un program educațional de elită, bazat pe modelul Baldrige

Romanian Performance Excellence Program – RPEP utilizează principiile Malcolm Baldrige National Quality Award pentru a defini, dezvolta, evalua și promova standarde de excelență în activitatea organizațiilor românești fie că vorbim despre companii private, universități, instituții de sănătate sau agenții guvernamentale.

Scopul programului este îmbogățirea sistematică a culturii organizaționale din România și crearea de oportunități reale pentru profesioniștii din țară, prin adoptarea unui cadru de management validat la nivel internațional. Mai multe informatii despre program si coordonatori aici.

9 luni de transformare managerială, cu experți români și americani

Ediția 2026 a programului va începe în luna martie și se va desfășura pe parcursul a 9 luni, fiind susținută de experți americani și români, care vor împărtăși din experiența acumulată în domeniul performanței în management.

Participarea la programul RPEP se face pe bază de invitație, iar organizațiile interesate pot obține informații suplimentare sau pot solicita admiterea printr-o scrisoare de motivație transmisă la baldrige@fntm.ro.

O viziune strategică pentru România: excelența ca normalitate

Romanian Performance Excellence Program este construit pe convingerea că excelența în management poate deveni o practică curentă, nu o excepție, așa cum administrația Ronald Reagan a reușit să o instituționalizeze în Statele Unite prin reunirea experților de vârf în domeniul performanței organizaționale; România are astăzi oportunitatea de a urma acest model, cu atât mai relevant cu cât unul dintre arhitecții săi fundamentali a fost profesorul Joseph Juran, de origine română, a cărui moștenire profesională este valorificată acum pentru creșterea competitivității organizațiilor din România.

Imaginați-vă cum ar fi să avem 1.000 de companii, 1.000 de primării, 100 de spitale și 10 universități din România conduse după principii de excelență în management acceptate la nivel mondial. Ne-am inspirat de la cei mai buni și, cu ajutorul experților, transferăm un know-how extraordinar de valoros pentru societatea românească. Relansarea economiei și o societate mai bună pentru toți românii se obțin prin organizații bine conduse, orientate spre performanță. E timpul să-l aducem pe Joseph Juran acasă! a declarat Marius Bostan, antreprenor în serie, coordonatorul programului.

Competiția anuală RPEP îți trece compania printr-un proces de evaluare și transformare

Participarea la programul educațional include pregătirea pentru aplicarea la competiția anuală RPEP, proces care certifică determinarea organizațiilor participante de a utiliza Cadrul de Excelență Baldrige.

Acest cadru se concentrează pe: excelență operațională, stabilirea obiectivelor strategice prin colaborare, creșterea implicării părților interesate, managementul proceselor orientate către client, îmbunătățirea continuă a performanței. Prin adoptarea acestui model, organizațiile fac pași concreți și măsurabili pentru îmbunătățirea performanței și pentru construirea unui viitor sustenabil și competitiv.

Expertiză internațională: vocea Baldrige

Activitatea RPEP din anul precedent a fost apreciată la cel mai înalt nivel internațional. În cadrul unei întâlniri importante desfășurate la Washington, demersurile Romanian Performance Excellence Program au fost evaluate pozitiv de către Josh Racette, președintele Fundației Baldrige, iar inițiativa beneficiază de sprijinul  U.S. Department of Commerce, subliniind relevanța și seriozitatea programului în context transatlantic.

Totodată, ne bucurăm de susținerea constantă a Alianța, precum și de implicarea directă a lui Adrian Zuckerman, președintele organizației, care face parte din Consiliul Consultativ al programului, alături de Felix Pătrășcanu și Alin Angheluță. Această alăturare de lideri din mediul diplomatic, antreprenorial și tehnologic consolidează credibilitatea RPEP și confirmă rolul său strategic în modernizarea managementului organizațional din România. Executivi români din companii internaționale aflați pe toate meridianele sunt invitați să împărtășească cu participanții cele mai importante lecții de management din viața lor.

„Procesul de evaluare ajută organizațiile să identifice ariile de îmbunătățire, dar și să valorifice punctele forte existente. Acesta permite organizațiilor românești să își îmbunătățească performanța operațională, să crească productivitatea, profitabilitatea și competitivitatea. Îmi doresc ca acest program românesc pentru excelență în management să devină un standard național și un catalizator pentru performanță de clasă mondială.”, transmite Steven Hoisington, expert și judecător Baldrige, SUA

Rezultate ale ediției RPEP 2025

În ediția RPEP 2025, 15 organizații au fost evaluate și premiate pentru angajamentul lor față de excelența operațională, în urma evaluării realizate de o echipă de experți naționali și internaționali și a integrării feedback-ului oferit prin întâlniri bilaterale de lucru.

Companiile Autonom și Transgaz au obținut cea mai înaltă distincție – Excellence – demonstrând că, prin leadership și procese bine definite, organizațiile românești pot atinge cele mai înalte standarde organizaționale.

Distincția Champion a fost acordată companiilor Amazoniq, Cupio, General Survey Corporation, Mondelez și StarNet, care au elaborat atât profilul organizațional, cât și secțiunea dedicată rezultatelor, conform Cadrului de Excelență Baldrige.

Distincția Pioneer a fost oferită organizațiilor aBeauty Clinique, EvaMar, Gin Religion, ISS EDU, LUNOX, My Father’s Coffee, TASSID Holdings, alături de Romanian Business Leaders, marcând angajamentul acestora de a începe drumul performanței în acțiune.

Programul din 2025 a fost susținut și cu sprijinul companiei americane Alvarez&Marsal și s-a bucurat de prezența unor experți importanți ai companiei.

Mărturii din interiorul programului

Absolvenții seriilor anterioare au descoperit că acest program îmbină eficient teoria cu practica într-un mod ușor de înțeles și aplicat, și au descoperit perspective esențiale despre propriile organizații – inclusiv aspecte fundamentale pe care nu le cunoșteau nici după mulți ani de leadership și experiență antreprenorială.

„Modelul inspirat de Baldrige este un sistem end-to-end de analiză și direcționare a business-ului. Poate fi comparat cu un buletin de sănătate al organizației, care oferă și rețeta de stabilizare și creștere. Este, practic, un MBA aplicat direct pe organizația ta, cu rezultate concrete în câteva luni.” a declarat dr. Victor Tudoran, Director de Dezvoltare, General Survey Corporation

Înscrierea pentru ediția 2026

Înscrierile pentru ediția 2026 a Romanian Performance Excellence Program sunt deschise în perioada 15 ianuarie – 15 februarie 2026 și vizează admiterea a maximum 15 organizații românești. Programul este susținut de experți americani și români remarcabili din întreaga lume, iar participarea se face pe bază de invitație sau prin trimiterea unei scrisori de intenție la baldrige@fntm.ro.

România poate deveni mai bună. Dar numai prin inteligență, muncă și organizații performante.

Citiți mai multe despre Baldrige România.

Pentru mai multe informații: baldrige@fntm.ro

Citeste in continuare

Parteneri

Ultimile stiri locale

Afaceri10 ore inainte

Parfumuri care celebrează feminitatea de Ziua Femeii

Exista ceva aproape invizibil, dar imposibil de ignorat, la o femeie care poarta parfumul potrivit. De Ziua Femeii, vorbim mult...

Afaceri13 ore inainte

Se lansează BVON.ro, o nouă publicație online dedicată Brașovului

O nouă publicație online independentă, BVON, urmează să fie lansată, cu obiectivul de a furniza informații utile pentru comunitatea din Brașov....

Afacerio zi inainte

Analiza NBI | Axa Fabrica de Glucoză – Floreasca rescrie harta rezidențialului premium din București

Se rescrie harta rezidențialului premium din București, iar unul dintre cele mai clare exemple este axa Fabrica de Glucoză –...

Eveniment3 zile inainte

Proiecție specială a comediei despre relații „În pielea mea” la Pitești, în prezența actorilor Oana Gherman, Vlad Gherman, Ioana Ginghină, pe 17 februarie

Spectatorii din Pitești sunt invitați pe 17 februarie la o întâlnire specială cu o parte din membrii echipei comediei „În...

Uncategorized4 zile inainte

Bridgestone aduce performanța reală a anvelopelor în jocul video moto RIDE 6

București, 12 februarie 2026 — Bridgestone, lider global în domeniul anvelopelor și al soluțiilor de mobilitate sustenabilă, își continuă parteneriatul cu...

Afaceri4 zile inainte

Nu dispar firmele serioase. Dispar firmele-fantomă!

Mediul de afaceri românesc are nevoie de taxe și impozite mai mici, care să fie plătite corect de toți. În...

Uncategorized4 zile inainte

Samsung conectează sportivii și fanii la momentele Milano Cortina 2026 cu ajutorul inovației mobile

De la oferirea de perspective dinamice la ceremonia de deschidere până la sprijinirea operațiunilor din timpul jocurilor, Samsung contribuie la...

Uncategorized4 zile inainte

GXTrust prezintă noua colecție de produse cu tematică Batman

București, România – 10 februarie 2024 – GXTrust anunță lansarea colecției Batman, realizată în colaborare cu Warner Bros. și DC. Gama...

Uncategorized4 zile inainte

SGS raportează rezultate record pentru 2025 și finalizează implementarea Strategy 27

Baar, 11 februarie 2026 – SGS, lider global în testare, inspecție și certificare, a încheiat anul 2025 cu performanțe financiare record,...

Uncategorized5 zile inainte

Galaxy Unpacked februarie 2026: Următorul telefon AI îți face viața mai ușoară

Pregătește-te pentru o experiență concepută să simplifice activitățile de zi cu zi. Noua serie Galaxy S este pe cale să...

Uncategorized5 zile inainte

Campania Samsung „Open Always Wins” prinde viață în Milano

Samsung invită fanii să experimenteze spiritul olimpic în viața de zi cu zi prin imagini îndrăznețe afișate în aer liber...

5 zile inainte

Datorii de peste 35 de miliarde de lei în imobiliare. Peste 60% dintre dezvoltatori, în risc de insolvență după scăderea vânzărilor

Datoriile dezvoltatorilor imobiliari din România au depășit, în ultimele luni, nivelul de 35 de miliarde de lei, sumă dublă față...

Eveniment5 zile inainte

Peste 1400 de spectatori entuziaști la premiera de gală a comediei ÎN PIELEA MEA, cu: George Tănase, Ioana State, Vlad Gherman, Oana Gherman, Sergiu Costache, Azaleea Necula, Alexandra Răduță, Gabriel Vatavu, Ioana Ginghină, Daria Jane, Mihai Găinușă

Premiera de gală a comediei „În pielea mea” de la Cinema City AFI Cotroceni București a fost primită pe 9 februarie de peste 1400...

Uncategorized6 zile inainte

SGS Romania își consolidează angajamentul față de mediul de afaceri prin afilierea la Romalimenta și CCIFER

Siguranța alimentară, conformitatea, sustenabilitatea și performanța operațională au devenit priorități absolute pentru companii. În acest context, SGS Romania își întărește...

6 zile inainte

Activ Property Services marchează 33 de ani de activitate pe piața imobiliară din România

Activ Property Services aniversează 33 de ani de activitate, un parcurs care demonstrează că succesul pe termen lung nu este întâmplător,...

6 zile inainte

Mindful Homes – case construite pentru sănătate și stare de bine- noua paradigmă a locuirii conștiente

Un nou trend în privința locuințelor se naște la București: casele construite cu accent pe sănătatea și starea de bine...

Știrile Săptămânii