Interzicerea jocurilor de noroc legale nu stopează accesul la jocuri de noroc. Îl transferă în zona pieței negre, a jocurilor ilicite organizate de grupări infracționale, unde autoritățile nu mai au niciun control, iar jucătorii nicio protecție. Industria jocurilor de noroc din România cere identificarea corectă a scopului urmărit și a măsurilor care pot conduce la realizarea lui

În ultimele zile, în spațiul public, în baza ultimelor modificări legislative, a apărut o dezbatere privind interzicerea jocurilor de noroc la nivel local. În acest context, Federația Organizatorilor de Jocuri de Noroc din România, organizația reprezentativă a industriei de gambling, consideră necesare câteva clarificări importante și înțelegerea corectă și completă a fenomenului.

Am sprijinit și sprijinim preocuparea autorităților centrale și locale pentru protejarea cetățenilor, cu preponderență a persoanelor vulnerabile. În acest context și având același scop, solicităm identificarea corespunzătoare a obiectivelor pe care statul și autoritățile locale și-au propus să le atingă și, mai ales, a mijloacelor concrete, reale, care pot contribui la realizarea acestora. Ceea ce solicităm este utilizarea inteligentă și eficientă a instrumentelor pe care legea le oferă.

Ultima modificare legislativă, care nu este despre interzicerea jocurilor de noroc, ci despre o cât mai bună și specifică administrare a acestui domeniu la nivel local, are la bază o serie de studii și cercetări sociologice realizate de-a lungul timpului de ONG-uri și organizații cu acest scop, cu ale căror rezultate suntem pe deplin de acord și cu privire la care am atras atenția începând cu mulți ani în urmă.

Nu avem dubii cu privire la faptul că multiplele cazuri de persoane vulnerabile, în special minori, care declară că au participat la jocuri de noroc sunt absolut reale. Ce este omis și ce trebuie adus la cunoștința tuturor este faptul că, în cvasitotalitatea lor, aceste situații se referă la practicarea de jocuri de noroc în locații și pe website-uri care operează ilegal. Fără licențe și autorizații, fără taxe și mai ales fără niciun fel de măsuri legale și operaționale de protecție a jucătorilor. Practic, fără nicio restricție.

Despre „piața neagră/black market” se discută prea puțin sau chiar se evită a se comunica, dar vorbim despre o piață care, așa cum reiese din informări EUROPOL  și Bloomberg și din diverse studii, cunoaște o dezvoltare explozivă, favorizată în special de măsurile care duc în mod direct sau implicit la diminuarea sau dispariția pieței reglementate.

Interzicerea produce iluzia unei soluții, dar în realitate transferă problema într-o zonă unde nimeni din administrație, locală sau centrală, nu mai are autoritate. Nu este o presupunere, ci un adevăr confirmat de realitatea socială și economică din multe țări UE din Europa de Vest și cea din SUA, care au trecut deja prin ciclul acesta al interzicerii, la un moment dat, a jocurilor de noroc, iar ulterior au fost din nou legalizate și reglementate. Pe baze statistice și obiective, aceste state dezvoltate au înțeles că soluția este controlul, nu lipsa lui prin interdicții, și au corectat legal acest pas, un pas bine-intenționat, dar categoric greșit.

Este de notorietate faptul că interdicțiile nu au contribuit în niciun fel la dispariția fenomenelor, ci doar la transferul lor în portofoliul grupurilor de criminalitate organizată, pentru care au generat și generează profituri imense, care în parte sunt reinvestite în alte activități criminale, inclusiv în obținerea de protecție pentru activitățile desfășurate.

Unica soluție reală, eficientă este reglementarea însoțită de control, educație generală care să conducă la înțelegerea faptului că jocurile de noroc sunt și trebuie să fie doar o activitate de divertisment, nu o iluzorie sursă de îmbogățire, respectiv nevoia imperioasă de combatere a pieței negre (nu supra-favorizarea și stimularea ei).

Interzicerea jocurilor de noroc la nivel local va avea ca unic beneficiar piața neagră, în contextul în care 71% din sumele tranzacționate în domeniul jocurilor de noroc la nivel european sunt în zona ilegală. Nu 7%, ci 71%.

Spre deosebire de mediul ilegal, locațiile land-based care funcționează legal sunt fiscalizate, controlabile în orice moment și supuse unor obligații stricte privind accesul și măsurile de joc responsabil.

Un oraș fără locații legale de jocuri de noroc nu devine un oraș fără jocuri de noroc, ci un oraș în care jocurile de noroc se desfășoară în afara controlului local și, adesea, în afara cadrului fiscal național, unde verificarea vârstei este formală sau inexistentă.

Reglementarea eficientă nu este o alegere între comunitate și industrie. Este o alegere între control și lipsa controlului, între o activitate vizibilă și reglementată și una care se desfășoară complet în afara autorității statului.

Administrația locală are la dispoziție instrumentele necesare pentru a gestiona acest domeniu într-un mod vizibil și controlat. Pentru că alternativa interdicției totale înseamnă pierderea oricărei capacități de intervenție și transformarea comunităților în zone dominate de activități oculte și periculoase.

Industria de jocuri de noroc nu cere să fie protejată, ci solicită ca instrumentele existente să fie folosite pentru reglementare eficientă și control. În acest context, considerăm că dezbaterea publică trebuie purtată într-un cadru echilibrat și bazat pe date, nu pe percepții sau decizii emoționale.

Consum în creștere cu peste 9% în doi ani, într-un context de încetinire a retailului: românii cumpără mai selectiv și se orientează către produse premium, locale și experiențe gastronomice

Piața ciocolatei din România continuă să crească, chiar și într-un context economic marcat de presiuni inflaționiste și de încetinirea consumului din retailul de masă. Estimările industriei indică faptul că valoarea totală a pieței depășește 300 milioane de euro, iar consumul anual se ridică la aproximativ 35.000 de tone de ciocolată.

Consum în creștere: românii mănâncă mai multă ciocolată

Datele din industrie arată o evoluție constantă a consumului de ciocolată în ultimii ani:

• 2023: 2,16 kg de ciocolată per persoană/an

• 2024: 2,26 kg per persoană/an

• 2025: 2,36 kg per persoană/an

Această evoluție indică o creștere de aproximativ 9% în doar doi ani. În același timp, consumul rămâne semnificativ sub media europeană, care depășește 7 kg per persoană annual, ceea ce înseamnă un potențial de dezvoltare ridicat pentru piața românească de ciocolată.

„Valhrona este brandul de referință pentru cei mai mari maeștri cofetari si chefi cu stele Michelin din întreaga lume. A fost fondata exclusiv pentru profesioniști. Reprezintă exact 1% din producția de ciocolată la nivel mondial, așadar nu va fi niciodată ciocolata de masă. Începând de anul acesta, Valhrona s-a întors in grupul-mama Savencia si va fi din ce in ce mai vizibilă in zona de educație pentru chefi. Pentru ca piata din România este absolut extraordinara, ne angajam sa sustinem comunitățile de chefi din România prin orice va fi nevoie.” (Simona Borascu, Foodservice Marketing Manager Valrhona)

Retailul încetinește, dar consumul de ciocolată crește

În paralel, piața de retail alimentar din România a intrat într-o perioadă de încetinire. În 2025, vânzările cu amănuntul au scăzut cu aproximativ 2% față de anul precedent. În mod paradoxal, consumul de ciocolată continuă să crească în acest context.

În literatura economică, acest fenomen este cunoscut drept „selective premiumization” – situația în care consumatorii reduc cantitatea totală cumpărată, dar sunt dispuși să plătească mai mult pentru produse premium sau experiențiale.

Consum mai selectiv: interes pentru produse locale și experiențe

Potrivit unui studiu regional privind tendințele din industria ciocolatei:

• 88% dintre consumatori caută produse care reflectă identitatea culturală sau patrimoniul local

• 84% apreciază produsele asociate cu momente speciale sau experiențe gastronomice

• 49% preferă produse cu liste scurte de ingrediente

• între 41% și 47% sunt atrași de combinații de arome inovatoare și experiențe senzoriale

„România începe să fie din ce în ce mai vizibilă pe harta internațională a ciocolatei artizanale. Ciocolatierii români câștigă tot mai multe premii în competiții internaționale, iar piața locală evoluează constant. Mai mult, există branduri de ciocolată care s-au lansat chiar în cadrul Chocolate Saga.” (Adina Istrate, organizator Chocolate Saga)

Chocolate Saga rămâne cel mai amplu eveniment din România dedicat exclusiv universului ciocolatei, reunind producători artizanali, branduri premium și concepte inovatoare într-un format care pune accent atât pe experiență, cât și pe educarea gustului.

Chcooate Saga va avea loc în perioada 13-15 martie la Biblioteca Națională din București. Prețul biletului este de 20 de lei vineri si 25 de lei in weekend și poate fi achiziționat de pe platforma Entertix. Copiii sub 10 ani si persoanele cu dizabilități au intratrea gratuită.

Fondată în 1922 în Franța, Valrhona este partenerul de încredere al profesioniștilor din domeniul gastronomiei. Misiunea brandului este de a crea un sector al cacauei echitabil și sustenabil, inspirând în același timp o gastronomie creativă care face bine planetei și oamenilor.

În ultimii ani, procesul de recrutare a trecut prin transformări importante, influențate de digitalizare și de noile instrumente tehnologice utilizate de companii. Una dintre tendințele discutate tot mai frecvent în resursele umane este anonimizarea candidaților, o metodă menită să reducă influența factorilor subiectivi în selecția inițială a aplicanților.

Anonimizarea presupune eliminarea unor informații personale din CV sau din profilul candidatului în etapa preliminară de evaluare. Date precum numele, fotografia, vârsta sau uneori chiar universitatea absolvită pot fi ascunse temporar, astfel încât recrutarea să se bazeze în primul rând pe competențe și experiență.

Această practică este utilizată în special în procesele de recrutare digitale, unde platformele de joburi sau sistemele de management al candidaturilor pot filtra și analiza informațiile într-un mod standardizat. Scopul este reducerea riscului de prejudecăți inconștiente care pot influența selecția.

Pentru companiile mici și mijlocii, implementarea unor metode moderne de recrutare poate aduce beneficii importante. Un proces structurat și transparent ajută la identificarea mai rapidă a candidaților potriviți și la optimizarea timpului alocat recrutării.

În contextul recrutării online, conceptul de anonimizare candidati recrutare apare tot mai des în discuțiile despre procesele de selecție echitabile. Eliminarea informațiilor care nu sunt direct relevante pentru competențele profesionale poate contribui la evaluarea mai obiectivă a candidaților.

Un alt avantaj al acestei metode este creșterea diversității în echipe. Atunci când selecția inițială se bazează exclusiv pe experiență, abilități și rezultate, șansele candidaților pot deveni mai echilibrate, indiferent de factori precum vârsta sau mediul social.

Pentru IMM-uri, recrutarea eficientă este adesea o provocare, deoarece resursele dedicate departamentelor de resurse umane sunt mai limitate decât în cazul marilor companii. Utilizarea unor instrumente digitale și a unor metode standardizate poate simplifica procesul de selecție și poate reduce durata recrutării.

Totuși, anonimizarea este utilizată în general doar în prima etapă a procesului. În fazele ulterioare, precum interviurile sau evaluările tehnice, identitatea candidatului devine cunoscută, iar procesul continuă în mod normal.

Pe termen lung, adoptarea unor metode moderne de recrutare poate contribui la construirea unei imagini de angajator corect și transparent. Pentru companii, acest lucru poate însemna acces la un număr mai mare de candidați relevanți și la procese de selecție mai eficiente.

Într-o piață a muncii din ce în ce mai competitivă, tehnologia și procesele bine structurate devin instrumente importante pentru identificarea talentelor potrivite.