Connect with us

Eveniment

SOC SI GROAZA/ Procurorul Negulescu Mircea era perceput de sefii sai ierahici ca este interfata dintre procurorul general al Romaniei si Servicii, si cand spunem servicii ne referim la structurile informative S.R.I., S.I.E., UM 0962, actualul D.LP.I.

Publicat

pe

JUSTITIE CU TARNACOPUL – Avocata Ioana Prajescu a fost amendata cu 5.000 lei de judecatorul Dragos Bogdan Achitei de la Judecatoria Campina fiindca n-a fost prezenta la sedinta de judecata pe masuri preventive pentru o inculpata pe care o asistase din oficiu la parchet. Legea lasa barourile sa stabileasca daca avocatul din oficiu de la parchet trebuie sa mearga cu inculpatul si la judecatorul de drepturi si libertati. Achitei a trecut ultimul examenul de capacitate dezvaluie cei de la Lumea Justitiei.

 Un caz revoltator este cel al unei avocate amendate de catre un judecator cu maximul prevazut de lege. Este vorba despre avocata Ioana Prajescu (foto 1), din Baroul Prahova, cea care se lupta in instanta sa-i fie anulata amenda judiciara de 5.000 de lei primita de la judecatorul Dragos Bogdan Achitei, de la Judecatoria Campina, dintr-un motiv cat se poate de uluitor.

Pentru inceput, trebuie sa precizam ca Dragos Achitei si-a facut cei doi ani de stagiu la Parchetul de pe langa Judecatoria Galati, obtinand cea mai mica medie la examenul de capacitate organizat in 2019, respectiv 8,634 (dovada aici). Achitei a optat sa fie numit judecator la Judecatoria Campina (detalii aici), ceea ce s-a si intamplat, presedintele Klaus Iohannis semnand in acest sens pe 16 aprilie decretul nr. 286/2019 (pe care il gasiti aici).

Revenind la cazul de fata: totul a inceput pe 10 august 2019, cand o femeie retinuta de Parchetul de pe langa Judecatoria Campina pentru presupuse fapte de marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului a fost prezentata in fata instantei pentru arestarea preventiva. Judecatorul Dragos Bogdan Achitei a amanat cauza pentru ziua urmatoare, din pricina ca avocata Ioana Prajescu – care o asistase pe inculpata la audierile de la parchet – nu s-a prezentat la instanta. Totodata, judecatorul i-a aplicat avocatei amenda maxima prevazuta de Codul de procedura penala in acest caz: 5.000 de lei.

Iata ce spune art. 283 alin. (3) CPP invocat de magistrat:

Lipsa nejustificata a avocatului ales sau desemnat din oficiu, fara a asigura substituirea, in conditiile legii, sau refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea, in conditiile in care s-a asigurat exercitarea deplina a tuturor drepturilor procesuale, se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 500 lei la 5.000 lei. Baroul de avocati este informat cu privire la amendarea unui membru al baroului”.

Inainte sa va prezentam delicatul context legislativ, mentionam ca avocata Ioana Prajescu a contestat in instanta amenda primita. In dosarul nr. 6423/204/2019*/a1, judecatorul George Octavian Nicolae de la Judecatoria Campina a amanat pronuntarea pentru data de 14 octombrie 2019.

Problema este ca textul de Cod de procedura penala citat mai sus nu specifica in ce cazuri putem vorbi despre „lipsa nejustificata a avocatului” sau „refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea”. De altfel (asa cum puteti citi mai jos), acesta este unul dintre argumentele folosite de catre avocata Prajescu in cererea de anulare a amenzii judiciare, adresata judecatorului Nicolae: faptul ca judecatorul Achitei nu a specificat teza din art. 283 alin. 3 CPP in baza careia i-a aplicat amenda.

Cautand mai departe in Codul de procedura penala, dam de articolul 91, dedicat avocatului din oficiu:

(1) In cazurile prevazute in art. 90 (n.r. privind asistenta juridica obligatorie), daca suspectul sau inculpatul nu si-a ales un avocat, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu.

(2) In tot cursul procesului penal, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste nejustificat, nu asigura substituirea sau refuza nejustificat sa exercite apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, acordandu-i acestuia un termen rezonabil si inlesnirile necesare pentru pregatirea unei aparari efective, facandu-se mentiune despre aceasta intr-un proces-verbal ori, dupa caz, in incheierea de sedinta. In cursul judecatii, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste nejustificat la termenul de judecata, nu asigura substituirea sau refuza sa efectueze apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, instanta ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, acordandu-i un termen de minimum 3 zile pentru pregatirea apararii.

(3) Avocatul din oficiu desemnat este obligat sa se prezinte ori de cate ori este solicitat de organul judiciar, asigurand o aparare concreta si efectiva in cauza.

(4) Delegatia aparatorului din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales.

(5) Daca la judecarea cauzei avocatul lipseste si nu poate fi inlocuit in conditiile alin. (2), cauza se amana”.

Pentru maxima claritate, prezentam definitia extensionala a organelor judiciare, asa cum apare ea in art. 30 CPP:

Organele specializate ale statului care realizeaza activitatea judiciara sunt:

  1. a) organele de cercetare penala;
  2. b) procurorul;
  3. c) judecatorul de drepturi si libertati;
  4. d) judecatorul de camera preliminara;
  5. e) instantele judecatoresti”.

Dupa cum vedeti, Codul de procedura penala il obliga pe avocatul din oficiu sa se prezinte de fiecare data cand i-o cere organul judiciar, dar nu precizeaza ce se intampla cand se schimba organul judiciar. Mai exact, cand dosarul trece de la procuror la judecatorul de drepturi si libertati.

Ultimul cuvant il au barourile

Alt act relevant in acest sens este Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Abia aici gasim dezlegarea problemei si compensatia pentru textul ambiguu al Codului de procedura penala: avocatul din oficiu actioneaza in functie de ceea ce-i spune baroul.

Iata in acest sens prevederile articolelor 39 (alineatul 1), 40 si 70 (alineatul 1, litera a) din Legea nr. 51/1995:

„Art. 39 alin. 1

(1) Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate, angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului incredintat, sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile din proces, sa depuna concluzii scrise sau note de sedinta ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanta de judecata dispune in acest sens. Nerespectarea imputabila a acestor indatoriri profesionale constituie abatere disciplinara.

Art. 40

Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou.

Art. 70 alin. 1 lit. a

(1) In cazurile prevazute de lege, barourile asigura asistenta judiciara in urmatoarele forme:

  1. a) in cauzele penale, in care apararea este obligatorie potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala”.

Trecand din registrul legal in cel infralegal, avem doua acte normative relevante:

Statutul profesiei de avocat (adoptat prin Hotararea nr. 64/2011 a Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si modificat ultima oara prin Hotararea nr. 431/2019 a Consiliului UNBR);

Regulamentul – Cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile serviciilor de asistenta judiciara ale barourilor (Hotararea nr. 180/2016 a Consiliului UNBR).

Si acestea le confera barourilor puterea de a clarifica procedura reprezentarii din oficiu. In plus, Regulamentul prevede ca avocatul din oficiu de la parchet este obligat sa-l apere pe inculpat si in fata judecatorului de drepturi si libertati doar daca inculpatul cere expres acest lucru.

Cititi ce spune art. 168 alin. 1 din Statut:

Acordarea asistentei judiciare obligatorii se face numai ca urmare a solicitarii motivate din partea instantei, a organului de urmarire penala, a organului de cercetare penala sau a organului administratiei publice locale, adresata baroului. Acordarea asistentei judiciare se realizeaza exclusiv in baza delegatiei de avocat eliberate de serviciul de asistenta judiciara, conform modelului prevazut in anexa nr. III”.

Vedeti si textul articolelor 35 si 43 din Regulament:

„Art. 35

In situatia in care fata de inculpat, se formuleaza propunere de arestare preventiva, avocatul care a asigurat asistenta judiciara asigura asistenta si in fata judecatorului de drepturi si libertati competent cu solutionarea in fond si in contestatie a propunerii de arestare, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului.

Art. 43

Avocatul care a asigurat asistenta judiciara in cursul urmaririi penale va asigura asistenta si in fata instantelor competente cu solutionarea cauzei inclusiv in procedura de camera preliminara, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului.

Decana baroului ia atitudine

Dupa cum puteti citi in documentele atasate integral la sfarsit, decana Baroului Prahova, Emanuela Antonescu (foto 2), ii ia apararea avocatei Ioana Prajescu, sustinandu-i in totalitate argumentele si adaugand ca judecatorul de drepturi si libertati ar fi trebuit sa cunoasca Regulamentul-cadru:

Necunoasterea acestui Regulament nu absolva de o eventuala vina a abuzului partea care il incalca.

Avand in vedere atitudinea instantei fata de Hotararile organelor de conducere, respectiv UNBR, ne vedem nevoiti sa sesizam organele abilitate in rezolvarea acestei situatii create exclusiv de dumneavoastra (fiind un caz singular)”.

Iata mai intai incheierea prin care judecatorul Dragos Bogdan Achitei a amendat-o pe avocata Ioana Prajescu:

Judecatorul de drepturi si libertati,

avand in vedere ca inculpata nu este asistata de un avocat, precum si Procesul-verbal incheiat de grefierul de sedinta in data de 10.08.2019, ora 15:50, fila nr. 10 din dosar, in care se arata ca a fost contactata telefonic dna avocat Dobre Cristina (coordonator SAJ pe judetul Prahova) si i s-a adus la cunostinta continutul Rezolutiei de la fila nr. 9 din dosar si necesitatea de a lua legatura cu dna avocat Prajescu Ioana pentru a se prezenta la termenul acordat la data de 10.08.2019, ora 15:45, aceasta precizand ca a inteles si ca vom primi raspunsul Baroului, dispune ca grefierul de sedinta sa mearga sa o contacteze din nou telefonic pe dna avocat Dobre Cristina pentru a preciza daca a luat legatura cu dna avocat Prajescu Ioana, in vederea prezentarii si asigurarii asistentei juridice obligatorii a inculpatei.

Grefierul de sedinta, in data de 10.08.2019, ora 16:07, in timpul sedintei, din dispozitia judecatorului de drepturi si libertati, procedeaza la recontactarea telefonica a dnei avocat Dobre Cristina, coordonator SAJ pe judetul Prahova, punandu-i in vedere necesitatea prezentarii dnei avocat Prajescu Ioana, in calitatea sa de aparator ales din oficiu. Dna avocat Dobre Cristina precizeaza ca este necesar ca judecatorul de drepturi si libertati sa emita o adresa prin care sa solicite un avocat din oficiu, deoarece delegatia pentru asistenta judiciara obligatorie care a fost emisa pentru dna avocat Prajescu Ioana este valabila numai la politie si la parchet.

Judecatorul de drepturi si libertati pune in discutie incidentul procedural ivit.

Reprezentantul Ministerului Public considera ca acelasi avocat care a fost desemnat in faza de urmarire penala trebuie sa asigure asistenta juridica si la discutarea propunerii de luare a masurii arestarii preventive, deoarece acesta face parte din urmarirea penala. A mai precizat ca avocatul trebuie sa participe la orice procedura care are loc la urmarirea penala, conform protocolui incheiat intre Ministerul Justitiei si UNBR.

Inculpata Dumitru C. Loredana-Fanica lasa la aprecierea instantei.

Judecatorul de drepturi si libertati

Fata de mentiunile din Procesul-verbal din data de 10.08.2019, incheiat de grefierul de sedinta, si de cele din prezenta Incheiere de sedinta cu privire la recontactarea telefonica a dnei avocat Dobre Cristina, coordonator SAJ pe judetul Prahova, constata lipsa nejustificata, fara asigurarea substituirii, a dnei avocat Prajescu Ioana, desemnata aparator din oficiu pentru inculpata Dumitru C. Loredana-Fanica, conform delegatiei pentru asistenta judiciara obligatorie nr. 0011011.

Potrivit art. 3 alin. 1, 4, 5 Cod procedura penala, art. 53 lit. C Cod procedura penala, art. 5 alin. 1 lit. a din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocatilor, inregistrat la nivelul Ministerului Justitiei cu nr. 14511/14.02.2019, art. 91 Cod procedura penala, art. 40 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, art. 168, art. 169 din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotararea Consiliului UNBR nr. 64/2011 si art. 274 alin. 1 Cod procedura penala, dna avocat Prajescu Ioana are calitatea de avocat desemnat din oficiu in faza de urmarire penala, respectiv pentru toate procedurile desfasurate de organele de urmarire penala si de judecatorul de drepturi si libertati, si are obligatia de a se prezenta ori de cate ori este chemata.

Fata de cele mentionate mai sus, in temeiul art. 283 alin. 3 Cod procedura penala, o va sanctiona pe dna avocat Prajescu Ioana cu amenda judiciara in cuantum de 5.000 lei, pentru lipsa nejustificata si neasigurarea substituirii.

Va dispune efectuarea de verificari in sistemul DEPABD pentru a fi obtinute datele de identitate ale dnei avocat Prajescu Ioana, in vederea punerii in executare a amenzii judiciare aplicate.

Totodata, se va emite adresa catre Baroul Prahova pentru desemnarea unui alt aparator. In adresa se vor mentiona obiectul procedurii, numele si prenumele inculpatei, incadrarea juridica a faptei pentru care este cercetata si termenul de judecata care va fi acordat la 11.08.2019, ora 09:00, astfel incat sa-i permita avocatului care va fi desemnat pregatirea apararii.

De asemenea, se va emite o adresa catre Baroul Prahova prin care se va comunica un extras din considerentele si dispozitivul prezentei incheieri de sedinta cu privire la incidentul procedural al neprezentarii dnei avocat Prajescu Ioana.

In vederea prezentarii inculpatei la termenul urmator, va dispune emiterea unui mandat de aducere cu executare efectiva”.

Prezentam pasajele esentiale din cererea avocatei Prajescu de anulare a amenzii judiciare primite de la judecatorul Achitei:

In faza de urmarire penala, am asigurat si asigur asistenta judiciara obligatorie justitiabilei Dumitru Loredana-Fanica (…), cercetata in dosarul penal nr. 1689/P/2019 pentru savarsirea infractiunilor de marturie mincinoasa, prev. de art. 273 Cod penal, si favorizarea faptuitorului, prev. de art. 269 Cod penal.

Cercetarile au avut loc in prezenta mea in ziua de vineri, 09.08.2019, dar au continuat si a doua zi, sambata, 10.08.2019, fiind contactata telefonic de catre organele de cercetare penala din cadrul Politiei Campina, aducandu-mi-se la cunostinta ca trebuie sa ma prezint din nou la sediul Politiei mun. Campina in vederea indeplinirii altor proceduri, ceea ce am si facut, aceasta activitate incetand in jurul orelor 15:00 ale zilei de sambata.

Am aflat ulterior ca tot in data de 10.08.2019, Parchetul de pe langa Judecatoria Campina a propus si masura arestarii preventive a numitei Dumitru Loredana Fanica, totodata ca am fost sanctionata cu 5.000 lei, prin incheierea sedintei camerei de consiliu din acea zi.

Din lecturarea acelei incheieri, am constatat ca intre judecatorul de drepturi si libertati Achitei Dragos Bogdan si avocat Dobre Cristina – coordonatorul SAJ pe judetul Prahova – au existat opinii diferite referitoare la prezenta mea in instanta in vederea asigurarii asistentei juridice obligatorii a numitei Dumitru Loredana Fanica.

Astfel ca, in insasi incheierea sedintei camerei de consiliu din data de 10.08.2019, este mentionata pozitia Baroului Prahova, aceea ca: este necesar ca judecatorul de drepturi si libertati sa emita o adresa prin care sa solicite un avocat din oficiu, deoarece delegatia pentru asistenta judiciara obligatorie care a fost emisa pentru subsemnata este valabila numai la Politie si Parchet.

In practicaua incheierii de sedinta a camerei de consiliu, se arata ca si procurorul de sedinta – Teodorescu Valentin, reprezentant al Ministerului Public – considera ca ‘acelasi avocat care a fost desemnat la faza de urmarire penala trebuie sa asigure asistenta juridica si la discutarea propunerii de luare a masurii arestarii preventive (…) si ca se impun aplicarea unei amenzi judiciare’.

Astfel fiind, in lipsa mea, fara ca eu sa fiu instiintata in vreun mod (nota telefonica sau adresa) ca trebuie sa fiu prezenta la Judecatoria Campina in data de 10.08.2019, la ora 15:45, judecatorul de drepturi si libertati a considerat ca lipsesc nejustificat si nu mi-as fi asigurat substituirea, dispunand sanctionarea cu amenda.

Consider ca am fost sanctionata abuziv, eu fiind delegata sa reprezint interesele justitiabilei doar in dosarul nr. 1689/P/2019 al Parchetului de pe langa Judecatoria Campina, si NU in dosarul nr. 6423/204/2019 al Judecatoriei Campina, mandatul meu privind asistenta judiciara obligatorie incetand, conform si prevederilor Regulamentului-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, aprobat prin Hot. 180 din 17.12.2016 a UNBR.

Totodata, am contactat si reprezentantii Baroului Prahova in vederea emiterii unui punct de vedere. Baroul mi-a comunicat faptul ca, prin raportare la disp. art. 35 si 43 din Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, aprobat prin Hotararea 180 din 17.12.2016 a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, ‘instanta de judecata trebui sa emita o noua adresa si este obligatoriu a se prezenta un nou aparator, iar pentru a putea asigura asistenta suspectei ar fi trebuit ca, in prealabil, sa-si exprime expres acordul in acest sens’, acord ce nu exista la dosarul cauzei.

Art. 35 din Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor prevede ca ‘in situatia in care fata de inculpat se formuleaza propunere de arestare preventiva, avocatul care a asigurat asistenta judiciara asigura asistenta si in fata judecatorului de drepturi si libertati competent cu solutionarea in fond si in contestatie a propunerii de arestare, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului’.

De asemenea, art. 43 arata: ‘Avocatul care a asigurat asistenta judiciara in cursul urmaririi penale va asigura asistenta si in fata instantelor competente cu solutionarea cauzei, inclusiv in procedura de camera preliminara, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului’.

Or, asa cum am mai aratat, nu am obtinut acordul expres al inculpatei si nici presedintele completului de judecata nu a formulat o adresa catre Baroul Prahova, in vederea desemnarii unui aparator din oficiu.

Mai mult, in incheierea de sedinta a camerei de consiliu se arata ca am fost sanctionata cu suma de 5.000 lei conform art. 283 alin. 3 Cod procedura penala, dar fara a se arata, in mod expres, teza in baza careia am fost sanctionata.

Acest text de lege arata doua situatii distincte privind sanctionarea – si anume:

– Lipsa nejustificata a avocatului ales sau desemnat din oficiu, fara a asigura substituirea, in conditiile legii,

sau

– Refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea, in conditiile in care s-a asigurat exercitarea deplina a tuturor drepturilor procesuale.

Or, subsemnata, nu am lipsit nejustificat si nici nu am refuzat asistenta judiciara obligatorie. Din cate am inteles, in cca. 15 min. dupa terminarea sedintei de judecata, cand ‘s-a constatat lipsa mea nejustificata’, grefierul de sedinta a contactat coordonatorul de oficii – av. Ursuleanu Miralena – si i-a inmanat o adresa din partea instantei, pentru asigurarea asistentei obligatorii pentru termenul din data de 11.08.2019, solicitand prin aceasta in mod expres ‘un alt avocat’, in conditiile in care in dosarul nr. 6423/204/2019 nu exista vreo delegatie pentru asigurarea asistentei juridice obligatorii pe numele meu.

In situatia in care, prin absurd, s-ar mentine o astfel de sanctiune, pe principiile evocate de acest complet de judecata (singular, de altfel), se poate invoca, cu lejeritate, nulitatea masurilor luate fata de inculpati (masurile arestarii preventive, in cursul urmaririi penale), intrucat acelasi aparator nu poate, conform regulamentului, sa asigure asistenta obligatorie, atat in faza cercetarii penale, cat si la masura arestarii, masura luata de judecatorul de drepturi si libertati, nu de procurorul de caz.

Consider ca masura sanctionarii subsemnatei este nelegala, prin raportare la dispozitiile Regulamentului-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, sens in care solicit admiterea prezentei cereri si anularea sanctiunii aplicate.

Totodata, invederez instantei ca acest Regulament-cadru nu trebuie publicat in Monitorul Oficial pentru a fi cunoscut si aplicat de instanta de judecata.

In acest sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal a pronuntat Decizia nr. 1262 din 19 martie 2015 (n.r. pe care o gasiti dand click aici), sens in care Regulamentul mai sus indicat este opozabil tuturor, prin simpla publicare pe site-ul UNBR (…), neaplicandu-se disp. art. 11 alin. 1 din Legea nr. 24/2000, deoarece UNBR este, potrivit art. 78 din Statutul profesiei de avocat, ‘persoana juridica de interes public, infiintata prin lege, cu patrimoniu propriu si organizare de sine statatoare’, si nu autoritate publica.

Consiliul UNBR este, potrivit art. 66 alin. 1 lit. a din Legea nr. 51/1995, ‘organul reprezentativ si deliberativ al barourilor din Romania, asigura activitatea permanenta a UNBR si adopta hotarari in interesul profesiei’.

Astfel, Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor este opozabil si instantelor de judecata, fiind un Regulament de functionare a Serviciului de asistenta judiciara obligatorie.

Conform art. 9 din Regulamentul-cadru,

‘(1) Avocatul acorda asistenta judiciara numai in baza delegatiei emise de SAJ, din dispozitia decanului, la solicitarea scrisa motivata a organului judiciar sau a organului administratiei publice din circumscriptia baroului.

(2) Avocatul desemnat sa acorde asistenta judiciara are toate drepturile si obligatiile prevazute de Lege, Statut si Regulament-cadru’.

De asemenea:

  1. art. 3 alin. (1) lit. a, b, c, d din noul Cod de procedura penala prevede separarea functiilor judiciare in mod distinctiv:

– lit. a) functia de urmarire penala;

– lit. b) functia de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei in faza de urmarire penala;

– lit. c) functia de verificare a legalitatii trimiterii ori netrimiterii in judecata;

– lit. d) functia de judecata.

  1. art. 5 alin. (1) lit. k din Protocol prevede suma de 313 lei pentru asistenta judiciara acordata in alte cazuri (altele decat cele mentionate anterior), la solicitarea instantelor, a organelor de urmarire penala sau a locurilor de detentie, in conditiile legii penale.
  2. art. 5 alin. (2) din Protocol prevede:

‘Onorariile cuvenite avocatilor pentru asistenta judiciara acordata, potrivit prevederilor alin. 1, in cursul urmaririi penale, se acorda o singura data:

  1. a) prin ordonanta sau rechizitoriul procurorului, pentru intreaga durata a urmaririi penale;
  2. b) prin hotarare, in cursul judecatii, separat pentru fiecare grad de jurisdictie.

* Cititi aici incheierea prin care judecatorul Achitei a amendat-o pe avocata Prajescu

* Cititi aici cererea de anulare a amenzii

* Cititi aici adresa Baroului Prahova catre judecatorul Achitei

 

Eveniment

In contextul crizei provocate de coronavirus – Ziarul Incisiv de Prahova sprijina producatorii autohtoni si consumatorii/Cumparati produse romanesti – livrari la domiciliu

Publicat

pe

De

BNR are încă timp să ia prima măsură în favoarea populației și companiilor, de când a debutat criza de sănătate publică și de când economia s-a înscris spre recesiune. Fie azi, fie mâine, BNR poate reduce dobânda cheie spre 1%, ușurând astfel povara bancară a populației și companiilor afectate de criză și inversându-și cu 180 de grade tendința consacrată în ultimele 2 săptămâni: nimic pentru populație, totul pentru acționarii băncilor. În cea mai mare criză de pe parcursul generației noastre, ceea ce se va defini ca o criză generațională, BNR nici măcar nu a redus dobânda cheie până la minimum istoric precizeaza analistul economic Radu Teodor Soviani:

Se va ridica BNR la înălțimea crizei și va reduce, în mod real și urgent, dobânda cheie spre 1%? Până acum, în mod real, nimic pentru populație.
De ce BNR nu a redus agresiv dobânda de politică monetară de la 2,5% spre 1% în ședința din 20 martie, reducând astfel cert povara bancară pe populație? De ce ales să reducă dobânda doar cu 0,5 puncte, în condițiile în care reducerea aceasta a fost anulată ex-ante (dobânzile din piață, anterior, în condiții de lichiditate, se majoraseră cu 0,41 puncte).
De ce și puterea și opoziția (care au născut împreună conducerea colectivă a BNR) evită măcăr să pună în discuție principala măsură care ar avea efect real pentru reducerea poverii bancare (și limitarea degradării nivelului de trai) și anume costul creditului, deja mare înainte de criză și insuportabil dacă BNR mai rapid și Consiliul Concurenței (atent) nu iau măsuri reale? BNR nu a redus nici măcar până la minimul istoric de 1,75 dobânda cheie, în timp ce toate băncile centrale se află la minime istorice.
Puterea, prin OUG, propune creșterea poverii bancare a populației: așa numita măsură de urgență privind suspendarea plăților prin includerea dobânzilor în principal, nu numai că era posibilă și înainte de OUG, dar creștere povara bancară a populației după criza de sănătate publică. În înțelegere cu BNR (fereastra de ,,a aplica la această facilitate” este rezumată la starea de criză timp în care BNR ține dobânzile sus). Cine aplică acum, chiar dacă BNR va lua ulterior decizia de reducere agresivă a ratei de dobândă nu va beneficia de capitalizarea dobânzilor mici. Deci această OUG îmbie populația să accepte oferta otrăvită cât încă dobânzile sunt mari. Puterea IGNORĂ soluția reducerii reale a dobânzilor.
Opoziția, prin Parlament, propune ceva de genul să nu se plătească rate de principal și dobânzi. Zău? Și cine le plătește. De ce atât puterea cât și populația ignoră cel mai la îndemână instrument, măcar prin aducerea agresivă în spațiul public astfel încât să înțeleagă și cei pe care ei i-au numit politic în Consiliul BNR, că au la îndemână reducerea dobânzii cheie de către BNR spre 1%?
Iată ce s-ar întâmpla dacă BNR ar fi redus/ar reduce în mod real și de urgență dobânda cheie spre 1%. Astăzi sau cel târziu mâine, 30 martie 2020:
la resetarea din 31 martie 2020 a creditelor pentru populțaie, rata de dobândă ROBOR la 3 luni (în funcție de care se restează creditul și la care se adugă 1,9-4 puncte procentuale) ar fi fost spre 1,5% (față de 2,6 în prezent). Asta înseamna o reducere semnificativă a ratei de dobândă plătită de populație la credite în perioada de criză și pe cale de consecință, un plus de disponibilități financiare pentru populație în scopul subzistenței, și nu pentru bănci (soluția propusă prin OUG), pentru majorarea profiturilor. Dacă BNR reduce dobânda spre 1% după 31 martie, sau după ce guvernul dă metodologia de ,,suspendare” a ratelor (prin capitalizare) este prea târziu.
o astfel de reducere ar conduce și la scăderea semnificativă a costului la care se împrumută statul român în această perioadă complicată (și echivalent o reducere a profitului băncilor), deci o pantă mai lină de creștere a datoriei publice (pe care tot populația și companiile o plătesc);
o astfel de reducere ar fi fost de natură să penalizeze capitalurile speculative astfel încât BNR să nu ofere un prietenos curs de schimb pentru ieșirea acestora (și a profiturilor băncilor), cum face acum când țintește cursul și nu dobânda;
iar o astfel de măsură, însoțită de obligativitatea ca băncile să marcheze la piața valoarea titlurilor de stat din portofoliu (și să aducă capital, inclusiv să nu mai externalizeze profituri) ar fi contribuit la costuri decente pentru împrumuturile noi ale statului român.
o astfel de măsură ar încuraja în mod real populația care încă mai are capacitatea să plătească, ca, din ceea ce achită și acum lunar, să achite băncilor mai mult din principal (și să scadă povara bancară viitoare), și nu să își mărească principalul prin capitalizarea dobânzii, crescându-și povara bancară și având certitudinea incertitudinii veniturilor din perioada de după criza de sănătate publică. La dobânzi mici, plătind aceeași rată lunară, mai mult se duce spre reducerea principalului (pentru că devine costul mai mic cu dobânzile inclus în rata lunară). Este necesară inclusiv țintirea spre zero a comisioanelor bancare pentru plată anticipată
Ce au ales cei din BNR să facă nețintind o rată a dobânzilor spre 1% ci țintind cursul de schimb (nepenalizator pentru capitalurile speculative)?
au ales să vulnerabilizeze populația în fața crizei – în mod concret neluând nicio măsură pentru populație. Reducerea timidă de 0,5% a fost anulată ex-ante prin evoluția ROBOR ascendentă de dinainte de decizie (cu 0,41%). Dar Consiliului Concurenței și alte autorități ale statului au instrumentele și capacitatea să documenteze înțelegerea la preț și specularea economică a pandemiei, în favoarea unor obligații personale și nu în favoarea populației;
au ales să favorizeze externalizarea profiturilor băncilor și a capitalurilor speculative, nepenalizate prin curs și să nu oblige băncile să aducă capital dacă speculează nevoia de bani a statului, în perioadă de criză;
au ales, împreună cu Guvernul, o modalitate nepermisă în situație de criză, să majoreze povara bancară a populației prin ,,facilitatea” de dobândă la dobândă fără să fi țintit în prealabil un nivel de dobândă adecvat crizei fără precedent prin care trecem.
În această criză fără precedent, băncile centrale care țintesc măsuri către populație (mai puțin România și Rusia) au luat următoarele măsuri:
FED-ul american a redus dobânda practic la zero (în 2 etape, prima în 3 martie 2020), astfel încât să scadă povara bancară la un minim istoric pentru populație. Guvernul SUA a interzis băncilor operațiunile prin care erodează profiturile impozabile (BNR favorizând prin prevederile sale privind provizioanele ca, deși băncile din România au avut profit record anul trecut – 1,3 miliarde Euro), să nu plătească impozitul aferent exercițiului bugetar). Tot Guvernul SUA interzice acționarilor băncilor ca din profituri să răspcumpere acțiuni la prețuri discountate de criză și să speculeze astfel criza, pe baza profiturilor anterioare. Rețineți: în SUA avem minim istoric al dobânzii. Practic zero.
Banca Centrală a Angliei a redus în două rânduri dobânda, întâi la 0,25 și apoi la 0,1, astfel încât a ușurat povara bancară pe populație, rămânând mai mult disponibil din rata anterioară crizei pentru nevoile curente. Minim istoric al dobânzii.
Polonia a redus încă din 17 martie dobânda cheie la nivelul minim istoric de 1% (de la 1,5%).
Cehia redusese deja dobânda cheie de la 2,25% la minimul istoric de 1,75% și a anunța băncile comerciale să nu cumva să distribuie dividende în perioada următoare.
Ungaria a anunțat morotariu în privința ratelor și dobânzilor bancare în condițiile în care dobânda de politică monetară era deja la minimul istoric de 0,9%.
România a ales să nu reducă dobânda nici măcar până la minimul istoric de 1,75%. Măsura reducerii de la 2,5% la 2% era potrivită dacă economia încetinea ușor și nu într-o criză fără precedent pe parcursul vieții noastre, în care în mod cert vom avea recesiune. Dramatică. Se vor pierde sute de mii de locuri de muncă. Și zeci de mii sau sute de mii de companii vor da faliment.
Așdar, în timpul ce băncile centrale luau măsuri reale pentru populație (în condiții de piață) BNR a ales să mimeze reducerea de facto a ratei de dobândă (a redus dobânda cheie de la 2,5% la 2%) după ce ex-ante dobânzile ROBOR se majoraseră în piață (în condiții de lichiditate – deci existând bani!!!), și practic BNR nu a făcut nimic pentru populație, ci doar pentru acționarii băncilor.
Un singur corespondent mai găsesc în lume, echivalent: Rusia, care a păstrat rata de dobândă cheie la 6%, cam ceea ce a făcut și BNR, având în vedere că dobânda medie la creditele pentru persoanele fizice este permisă și tolerată de BNR la nivelul de 7,03% (deși dobânda cheie este de numai 2%).
Subliniez că o anulare a ratelor sau o ștergere a dobânzilor este o măsură himerică. Cine le plătește? Dar reducerea poverii bancare în perioadă de criză prin reducerea substanțială a dobânzilor practicate la credite, nu numai că este o măsură adecvată dar este și posibilă. Pe 3 paliere:
Reducerea în mod real a dobânzii cheie spre 1%. În prezent este 2%, redusă timid de BNR în 20 martie cu 0,5% până la 2%. Nu e nici măcar la minimul istoric de 1,75%.
Reducerea marjei de profit a băncilor comerciale prin reducerea spread-ului dintre dobânzile pe care le plătesc la depozite și cele pe care le încasează la credite. În condiții de piață, pe care reducerea dobânzii BNR spre 1 la sută le-ar favoriza. În prezent băncile plătesc 2% la depozite și încasează 7% la credite – un interval mai mare decât în criza de lichiditate din ianuarie-martie 2009, când marja era de 4 puncte procentuale, dar dobânda la credite era mai mare cu un sfert decât dobânda la depozite. Acum dobânda la credite este mai mare cu 250% față de dobânda la depozite (marja de 5 puncte procentuale)
Se încurajază astfel situația în care aceia care pot încă să plătească în avans ratele de capital din aceeași sumă pare care o plătesc în prezent ca rată să achite mai mult principal și mai puțină dobândă (dobânzile fiind reduse). Iar celor care chiar nu pot să plătească, într-o primă fază, li se pune în plus la credit (li se capitalizează) dobânda, dar la un nivel mult mai mic decât în prezent.
Așdar,
BNR poate și astăzi și mâine să ia o decizie reală în favoarea populației și să nu țintească doar propriile interese și de grup, reducănd astfel în mod real povara bancară pentru populație. Asta înseamnă o măsură cu adevărat excepțională (și nu mimată, cum a făcut în 20 martie, în esență, măsuri integral în favoarea băncilor) și să reducă rata de dobândă cheie spre 1%, astfel încât povara financiară pe populație să scadă, în perioadă de criză și nu să crească.
Simultan Consiliul Concurenței trebuie să verifice în cel fel s-au înțeles și se înțeleg băncile la scutul BNR, astfel încât să ridice rata de dobândă ROBOR din piață, anterior deciziei din 20 martie 2020, ceea ce reprezintă a anulare ex-ante a reducerii de 0,5 puncte procentuale. În mod real, nimic pentru populație.
Iar băncile trebuie convinse legal (de BNR și Consilul Concurenței) să lase în perioada de criză specula manifestată și pe perioada de boom economic (la scutul BNR) și să nu se mai înțeleagă în privința costului creditului. Ele trebuie să reducă spread-ul – marja de dobândă dintre dobânzile pasive (cât îi costă ca să atragă banii) și dobânzile active (la cât plasează banii în perioada de criză).
În ianuarie 2020, băncile plăteau în medie la depozitele populației 2,01% pe an, și percepeau la creditele pentru populație, în medie, 7,03% pe an. Asta înseamnă o marjă de profit de 5,02% pe an pe care BNR o conservă și o încurajează prin neluarea vreunei măsuri care să reducă povara bancară pentru populație ci din contră, să o majoreze. Graficul dobânzilor la depozite și credite în ultimul an este mai mult decât elocvent:
Concluzionez spunând că există mecanismele legale pentru reducerea acestei marje, în condiții de piață, de la 5,02% la cel mult 2%, dacă mecanismele statului de drept din România reușesc în starea de alertă și de urgență în care ne aflăm, să documenteze de ce nu reduce BNR dobânda cheie spre 1% imediat și de ce nu sunt aplicate mecansimele legale prin care dobânzile la credite în perioada de criză pot să coboare de la 7% spre 3,5%. Desigur, ,,riscul” (pe termen scurt așa cum s-a demonstrat în Polonia, Cehia și Ungaria) este ca BNR să nu mai ofere cursuri prietenoase de ieșire obligațiilor economice și să țintească prin măsurile luate în mod evident, populația și nu să lase nepenalizate capitalurie vagoaboande, pe care nu le protejează țintind cursul și nu dobânda.
Dacă cel târziu mâine, 31 martie 2020, BNR va reduce dobânda de politică monetară spre 1%, nu s-ar mai așeza în mod păgubos pentru populație și pentru banul public, mereu, ,,în spatele curbei” față de toate băncile centrale (mai puțin Rusia) și mai ales, față de populație. În prezent BNR pare să se situeze în schimb ,,mult în fața curbei” față de propriile obligații economice, consolidate în ultimii 30 de ani. Procedând astfel, BNR ar putea inversa actuala situație din criză în care populația, cea mai lovită de criză economică este pusă în situația să prefinanțeze profiturile băncilor comerciale. #puterealupuluipoliticiimonetareestehaita. (Paul D.).

Citeste in continuare

Eveniment

LA TÂRGU JIU, MEDICII SE REVOLTĂ ÎMPOTRIVA POLITRUCILOR

Publicat

pe

De

”Incă o dată, a suta, a mia oară, părerea noastră, a medicilor, nu a contat în ochii celor care decid POLITIC problemele MEDICALE.”

Doctorul Neagu Valentin, în numele unor cadre medicale din Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu, m-a rugat să vă spun ce se întâmplă acum, cu adevărat, acolo, și cât de aproape suntem de un nou caz Suceava, din cauza obtuzității celor care decid, și care pun în pericol nu doar pacienții, ci și cadrele medicale.
Ca să nu se ajungă la infectarea întregului spital din Târgu Jiu, o parte dintre medici au amenajat la parterul sediului din str. Tudor Vladimirescu un circuit destinat EXCLUSIV suspectilor de COVID-19.
Au amenajat acolo, in timp record, chiar si o sală de operatii, cu tot ce este necesar.
Din pacate, cei care decid au dat dispozitie scrisă ca acel nou circuit să nu fie folosit, si ca pacientii să urmeze un circuit criminal, pana la etajul al treilea al spitalului.
Deja a apărut o urgență, si deja un prim suspect de coronavirus a fost operat acolo, la etajul al treilea.
Urmarea?
Practic, sectia de chirurgie in care a fost operat acel pacient este ca si desfiintată.
Au fost mutati mai multi pacienti care erau internati acolo, si acum cadrele medicale asteapta cu sufletul la gura sa vina rezultatul testului de coronavirus pentru pacientul operat la etajul al treilea.
Citiți până la capăt mărturia doctorului Neagu, ca să înțelegeți cum se ajunge la infectarea unor spitale întregi, chiar si atunci cand cadrele medicale se dau peste cap si incearca sa faca din rahat bici.
IATĂ MĂRTURIA CHIRURGULUI NEAGU VALENTIN:
”Astazi am trait o zi trista.
Am asistat neputincios la desfiintarea, practic, a unei sectii de chirurgie, din spitalul judetean, cu cincizeci de paturi, două săli de operatie, compartiment de chirurgie infantila si chirurgie toracica, două săli pentru pansamente, sala de mese, magazii, vestiare, camera de monitorizare a pacientilor.
Au fost mutati opt pacienti , inclusiv chirurgia infantila, pe sectia de chirugie I si un pacient a fost externat.
Cum s-a ajuns aici?
De mai bine de o saptamana, noi, chirurgii, am facut demersuri pentru stabilirea unui compartiment izolat de restul spitalului, in care accesul sa se faca direct din exterior, sa existe un cabinet de consultatii, in care pacientul suspect sau confirmat cu Covid-19 sa fie consultat de medicul specialist, care sa decida internare in chirurgie pentru operatie (sau in altă sectie) sau transfer la Boli Infectioase pentru tratament si izolare.
De aici, pacientul internat, sa mearga pe cel mai scurt drum spre sala de operatie, apoi spre patul de reanimare (toate la parter, in acelasi loc).
A fost realizata alimentarea cu oxigen a salii de operatii, a două saloane de ATI, dotarea cu ventilatoare a patru paturi ATI, masa de operatii, lampa de operatii, aparat de anestezie, camera decontaminare cu trei compartimente unde se poate dezbraca in siguranta personalul de costumul de protectie, se poate face dus si apoi se poate imbraca echipamentul obisnuit de spital, cale directa spre exterior de evacuare a deseurilor contaminate, incapere de sterilizare cu pupinel destinat sterilizarii instrumentarului chirurgical metalic, campuri operatorii si halate chirurgicale sterile, de hartie, solutii dezinfectante, nebulizator de sterilizare a incaperii, camera pentru personal, etc.
A fost gandit de noi toti si acceptat unanim ca cea mai buna solutie pentru protejarea restului pacientilor din spital si a personalului medical si de curatenie. Atasam documentul cu toate semnaturile celor care au fost de acord cu aceasta solutie.
A fost prezentă conducerea spitalului si reprezentantul Consiliului judetean, la fata locului, si au apreciat solutia.
Am demonstrat ca acest concept este recomandat de Colegiul American de Chirurgie.
Urmarea?
Sambata seara a sosit o hartie de la conducerea spitalului in care era desemnata ca sala de operatii pentru pacientii suspecti sau confirmati cu Covid-19 , sala de operatii de la etajul III al blocului operator, ultimul etaj din spital, cu traseu al bolnavului infectat, prin unicul lift care deserveste intreg blocul operator (sectiile de chirurgie generala, infantila, toracica, plastica, ortopedie, urologie).
Se mentiona că, dupa operatie, pacientul va fi plasat intr-un salon la etajul III sau in sectia ATI II, comună intregului spital.
Ieri seara a sosit primul pacient suspect de contaminare cu virus, aflat in izolare la domiciliu, cu fiica venita din strainatate, prezentand o urgenta chirurgicala.
Am reluat telefoanele, rugamintile, argumentele, sa se renunte la acest traseu criminal, al pacientului prin spital.
Am asteptat inca 7 ore, dupa o garda de 24 de ore, un raspuns.
Tacere.
Toata lumea din biroul personal s-a acoperit de hartii si ne-a abandonat.
Asadar, am operat pacientul unde au stabilit dansii, echipati in costume achizitionate de la Dedeman, cu saci de nailon ca protectie pentru incaltaminte, fara camera de decontaminare, fara a putea face dus, dupa interventie.
Multumirile pacientului au fost o palida consolare.
Ne intrebam cu totii daca rezultatul testului la virus va fi pozitiv.
Ne intrebam cu totii daca familiile noastre, prietenii nostri, oamenii dragi vor mai fi in siguranta in acest spital.
Noi ne-am facut datoria pana la capat (in dezastruoasele conditii impuse), nu am pasat bolnavul altcuiva, nu am fugit acasa pentru că terminasem programul.
Inca o data, a suta, mia oară, parerea noastra nu a contat in ochii celor care decid politic problemele medicale.
Probabil dorm linistiti, la distanță de pericol, in sanul familiilor lor bine protejate, ba am primit chiar si hartie in care ni se specifica sa nu mai venim la birouri pentru nicio problema.
Ne intrebam daca la fel de nepasatori vor fi si in cazul in care in acest spital ar ajunge un membru al familiilor lor?
Dr. Neagu Valentin
Chirurg primar.”

Citeste in continuare

Eveniment

Doamna subprefect de Prahova, Maria Mihaela Duta, s-a implicat prompt in situatia incendiului de la padurea Scrovistea

Publicat

pe

De

Prezenti la fata locului jurnalistii de investigatii de la ziarele Incisiv de Prahova si Incisiv National, observand lipsa de reactie a autoritatilor in legatura cu incendiul din padurea Scrovistea, care se intindea cu repeciziune spre judetul Prahova, au contactat-o pe doamna subprefect de Prahova, Maria Mihaela Duta, pentru a atrage atentia autoritatilor cu atributii in domeniu.

Imediat, subprefectul de Prahova a luat masurile necesare de alertare a tuturor institutiilor cu atributii si la fata locului au venit in ajutor si pompierii din Prahova. Vom reveni cu punctul de vedere al doamnei subprefect, dupa actiunea de stingere a incendiului. (Ec Adrian Radu).

Articolul Doamna subprefect de Prahova, Maria Mihaela Duta, s-a implicat prompt in situatia incendiului de la padurea Scrovistea apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Citeste in continuare

Parteneri

Ultimile stiri locale

Eveniment6 ore inainte

In contextul crizei provocate de coronavirus – Ziarul Incisiv de Prahova sprijina producatorii autohtoni si consumatorii/Cumparati produse romanesti – livrari la domiciliu

BNR are încă timp să ia prima măsură în favoarea populației și companiilor, de când a debutat criza de sănătate...

EvenimentO zi inainte

LA TÂRGU JIU, MEDICII SE REVOLTĂ ÎMPOTRIVA POLITRUCILOR

”Incă o dată, a suta, a mia oară, părerea noastră, a medicilor, nu a contat în ochii celor care decid...

Eveniment2 zile inainte

Doamna subprefect de Prahova, Maria Mihaela Duta, s-a implicat prompt in situatia incendiului de la padurea Scrovistea

Prezenti la fata locului jurnalistii de investigatii de la ziarele Incisiv de Prahova si Incisiv National, observand lipsa de reactie...

Eveniment3 zile inainte

Managerul interimar al Spitalului Judetean de Urgenta „Sfantul Ioan cel Nou” Suceava doreste stoparea informarii din infernul de la Suceava/ Incalcarea Legii 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate art 33

Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava a dispus începerea urmării penale in rem pentru zădărnicirea combaterii bolilor şi abuz în...

Afaceri3 zile inainte

Cel mai bun hosting din România în 2020

V-aţi săturat de firmele de găzduire web care nu vă oferă niciun suport atunci când site-urile voastre sunt atacate de...

Eveniment4 zile inainte

EDITORIAL/Stoica Ion, actualul director al Parcului Industrial Brazi, membru de „vaza”/baza in gruparea de criminalitate economico-financiara organizata coordonata de traseista Gratiela Gavrilescu (I)

La data de 20.03.2020, Incisiv de Prahova a publicat articolul – Traseista Gratiela Gavrilescu si-a lansat/bagat la „apa” candidatul PSD...

Eveniment4 zile inainte

EDITORIAL/Suveica care fura banii brezenilor/ SIPI, DIPI, CONTROL INTERN AL IPJ Prahova – MAI MUNCIM SI NOI SAU FACEM DOAR „JOC DE GLEZNE”?

Avocatul Nastase Grigore Marian – liderul, din umbra al unei caractatite extinse, care a cuprins, de la UPG, unde actioneaza...

Eveniment5 zile inainte

Cum au implementat autoritatile din Municipiul Ploiesti dispozitiile Ordonantei Militare nr 3, la orele 15.30

Ordinul pentru operaționalizarea conducerii Poliției locale de MAI a fost publicat vineri seara in Monitorul Oficial. Premierul Ludovic Orban a...

Eveniment6 zile inainte

Mesaj transant pentru traseista Gartiela Leocadia Gavrilescu: „#Stai in casa tu si haita ta si vom avea bani de masti si de tratament”.

Ordinul pentru operaționalizarea conducerii Poliției locale de MAI a fost publicat vineri seara in Monitorul Oficial. „Iulustrul” MANAGER al Politiei...

Eveniment7 zile inainte

Acesta este genul de știre de care avem nevoie: un nou tratament ar putea vindeca în 6 zile. Donald Trump indică spre acest tratament.

Director nou, la APM Prahova, acelasi directorat, condus, din umbra, asa cum a prezentat PRO TV, de grupul de crima...

CulturăO săptămână inainte

Cursuri de dans – deschidere catre o noua viata

Cursuri de dans se fac intr-o sala de dans pentru adulti si copii din Constanta. Aici ti se ofera cursuri de...

EvenimentO săptămână inainte

Sa fie oare doar o întâmplare sau acest geniu al poeziei chiar a avut harul de a privi peste timp?/Bolnavi unanim…

In această seară, guvernul a adoptat noi măsuri de prevenire a răspândirii Coronavirusului, printre care limitări și restricții de deplasare...

EvenimentO săptămână inainte

Băsescu, atac necruțător de la fosta sa colaboratoare

(Preluare Vineri.13. – Claudia Popa): Magda Bistriceanu, fostă colaboratoare și purtătoare de cuvânt a Partidului Mișcarea Populară, îl taxează dur...

EvenimentO săptămână inainte

Senatorul PNL Iulian Dumitrescu cere firmelor din Prahova să ajute Spitalul Județean de Urgență Ploiești

In acest articol nu vom face referire la modul abscons in care traseista Gratiela Gavrilescu a actionat in colegiul ei...

EvenimentO săptămână inainte

In situația Covid-19, fostul procurorul Emilian Eva a fost numit director la spitalul de psihiatrie din Sapoca

Am explicat în sase puncte ce cred despre masurile economice anuntate astazi de guvern. Concluziv, opinez că prin setul de...

Eveniment2 săptămâni inainte

Increngătura politică ascunsa a gunoaielor(XVI)/Complicitatea acoperirii unor pseudo servicii ecologice si de mediu in situația Covid-19

Prahova nu a dus niciodată lipsă de scandaluri cu miză financiară enormă. Pentru că întotdeauna din Prahova au fost oameni...

Știrile Săptămânii